Trauma produsa unui copil reprezinta un abuz si denota un comportament agresiv indreptat asupra celui care se afla evident intr-o situatie inferioara si fara aparare.
“Fiecare copil este unic in felul lui, are propriile intrebari ce-l macina sau propriile emotii. Un parinte bun este cel care poate educa copilul, respectandu-i in acelasi timp personalitatea, astfel incat acesta sa se adapteze cat mai bine unei societati in continua dezvoltare. Un parinte trebuie sa-l ajute pe copil sa-si identifice si sa-si dezvolte tot ceea ce are el mai bun si mai frumos, pentru a reusi in viitor sa manifeste aceste calitati in propria viata, sa fie implinit atat in plan profesional, cat si in plan personal”, subliniaza pentru Gandul psihoterapeutul Anca Kosina.
Cresterea stimei de sine este o consecinta a intregului travaliu educativ. Ea poate incepe de la varste mici, 3-4 ani, astfel:
– Punctati mai mult succesele decat esecurile;
– Incercati sa-i incurajati pe copii cat mai des si permiteti-le independenta;
– Oferiti-le libertatea de a gresi, dar discutati cauzele si consecintel, pentru ei si pentru cei din jur
;
– Iubiti-i neconditionat, dar puneti limite;
– Fiti disponibil, ascultati-i atunci cand au nevoie, permiteti explorarea si incurajati intrebarile;
– Nu stabiliti standarde nejustificat de mari,
– Evitati ironia, ridiculizarea;
– Dati-le responsabilitati si laudati-i atunci cand le indeplinesc;
– Observati ce calitati au, si ajutati-i sa-si dezvolte talentele;
– Incercati sa practicati dvs. insiva ceea ce le cereti, fiti un model bun;
Sursa
“Fiecare copil este unic in felul lui, are propriile intrebari ce-l macina sau propriile emotii. Un parinte bun este cel care poate educa copilul, respectandu-i in acelasi timp personalitatea, astfel incat acesta sa se adapteze cat mai bine unei societati in continua dezvoltare. Un parinte trebuie sa-l ajute pe copil sa-si identifice si sa-si dezvolte tot ceea ce are el mai bun si mai frumos, pentru a reusi in viitor sa manifeste aceste calitati in propria viata, sa fie implinit atat in plan profesional, cat si in plan personal”, subliniaza pentru Gandul psihoterapeutul Anca Kosina.
Cresterea stimei de sine este o consecinta a intregului travaliu educativ. Ea poate incepe de la varste mici, 3-4 ani, astfel:
– Punctati mai mult succesele decat esecurile;
– Incercati sa-i incurajati pe copii cat mai des si permiteti-le independenta;
– Oferiti-le libertatea de a gresi, dar discutati cauzele si consecintel, pentru ei si pentru cei din jur;- Iubiti-i neconditionat, dar puneti limite;
– Fiti disponibil, ascultati-i atunci cand au nevoie, permiteti explorarea si incurajati intrebarile;
– Nu stabiliti standarde nejustificat de mari,
– Evitati ironia, ridiculizarea;
– Dati-le responsabilitati si laudati-i atunci cand le indeplinesc;
– Observati ce calitati au, si ajutati-i sa-si dezvolte talentele;
– Incercati sa practicati dvs. insiva ceea ce le cereti, fiti un model bun;