Deși în prezent se bucură de succes în carieră, lucrurile nu au stat la fel de roz la începutul vieții sale, în special în copilărie.
Florin Călinescu este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați oameni de televiziune, de la noi din țară. Acesta se bucură în continuare de succes pe plan profesional, iar recent a vorbit și despre copilăria sa, greu încercată.
Cum a arătat copilăria lui Florin Călinescu
Recent, acesta a fost invitat în cadrul unui PODCAST mișto by Bursucu, acolo unde a dezvăluit mai multe aspecte legate atât de viața personală, cât și despre cea profesională. Astfel, Florin Călinescu a vorbit și despre copilăria sa, care nu a fost una prea ușoară, fiind părăsit de mamă la vârsta de doar 4-5 ani, iar tatăl său muncind din greu, acesta a fost nevoit să fie crescut și să locuiască cu o altă femeie, perioadă în care a dus lipsă de multe.
“Ai mei s-au despărțit în copilăria mea fragedă, până în grădiniță cred și a fost o copilărie pe cont propriu, adică tata era militar și pleca pe vremea aia, după aia s-a retras la birou, s-a făcut contabil, maică-mea a plecat când aveam 4-5 ani, am cunoscut-o când eu am căutat-o la 18 ani să văd care e treaba și am crescut cu prima gazdă a tatălui meu, în Timișoara, o bucătăreasă unguroaică, care se ducea la liceul ăla, făcea mâncare și stăteam în casă și mă uitam pe geam sau ieșeam pe stradă, diverse chestii, dar
Am învățat să citesc, pentru că avea doamna Vicky niște cărți de la răposat și am început să buchisesc niște tâmpenii, la vremea aia, dar n-aveam altele. Eu n-am avut jucării, n-am avut dulciuri, ciocolate, biciclete. Mi-am cumpărat trenuleț la 32 de ani și bicicletă, trenulețe de alea de asamblat, dar citeam, nu înțelegeam nimic, îți dai seama, dar eu pe alea am învățat să citesc, Dostoevsky, pe Dickens. (…)
Citește și: Probleme cu stomacul? Digestia dificilă...- stirilekanald.ro
Săracă (n.r. copilăria sa) în sensul că tatăl meu îi dădea doamnei Vichy banii de ceva hăinuțe, de aia, de aia, nici nu apăruseră multe jucării, păi erau niște tramvaie, niște camionete, te tăiai în ele, de tablă toate. Deci în epoca aceea, când aveam 4-5 ani, jucăriile erau de lemn. (…)
Cred că prima dată am suflat în lumânările colivei bunicii mele, care a murit săraca lovită de o mașină la Pitești. Nu-mi aduc aminte chestia asta cu tortul, până am plecat din Timișoara la 18 ani, sincer.”, a declarat Florin Călinescu, în cadrul podcast-ului menționat anterior.