Povestile cu oameni deocheati si descantece sunt extrem de populare in mediul rural, aici unde nu exista batrana in vreun sat care sa nu detina arta alungarii raului de deochi si a gandurilor rele puse de cineva.
Povestile cu oameni deocheati si descantece sunt extrem de populare in mediul rural, aici unde nu exista batrana in vreun sat care sa nu detina arta alungarii raului de deochi si a gandurilor rele puse de cineva, scrie WOWbiz.ro.
Publicatia monitorulvn.ro a stat de vorba cu batrana din Dumitresti, cea care e cunoscuta in comunitate pentru descantecele pe care le face.
"Eu ştiu să zic cinci deochiuri: "Pasăre albă codalbă", "La o salcie răsădită", "Tatăl Nostru", "Fugi deochi dintre ochi" şi "Vine o vacă neagră în coarne să te spargă".
'Fugi deochi dintre ochi/ Din creierii capului/ Din faţa obrazului/Din sfârcul nasului/ Din inimă/ Din borjogi/ Din rânză/ Din încheieturi". Pe asta o ştiu de la mama mea, aveam vreo 17-18 ani atunci şi ea a o ştia de la mama ei. Cam aşa este regula: să înveţe copiii de la părinţi şi tot aşa să ducă mai departe tradiţia.
Pe ăsta cred că îl ştii şi tu, dar poate nu îl ştii aşa: "Tatăl nostru/ Care eşti în ceruri/ Sfinţească-se numele Tău/ Vie împărăţia Ta/ Facă-se voia Ta/ Precum în cer aşa şi pre Pământ/ Pâinea
Acum îţi spun altul: "Pasăre albă codalbă/ Sus te suişi/ Inima ţi-a plesnit/ Plesnească ochii deochetorilor/ Cine a râmnit/ A plesnit/ Şi a rămas curat/ Curat luminat/ Ca argintul strecurat/ Descântecul meu/ Leacul i-l dă Dumnezeu".
Un alt descântec pe care nu mi-l amintesc prea bine, parcă este aşa: "Vine-o vacă neagră/ În coarne să te spargă/Cu limba să te lingă/ Iar capul cel deocheat/ Să rămâie luminat şi curat/ De boală scăpat".
Aflu că cel mai des folosit descântec este: "La o salcie răsădită/ Două fete împodobite/ Cu un ochi de apă şi-unu de foc/ Nu stinge focu, stinge deochiu/ Să rămâie curat şi luminat( persoana deochiată)".
Ăsta l-am învăţat de la un rudar, adică un ţigan bătrân care vindea coveţi, linguri, fuse. Aveam aproape 30 de ani atunci. Am cumpărat de la el nişte coveţi frumoase şi a rămas la noi peste noapte că era de departe. Atuni l-am întrebat dacă nu cumva ştie de deochi, că aveam doi copii şi se deochiau mereu“, a spus bunica Vetuţa.
Citeste mai multe pe monitorulvn.ro
