Iată ce trebuie să pună gospodinele pe masă, cu ocazia Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Pe data de 24 iunie, românii sărbătoresc una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iar această dată coincide cu altă sărbătoare populară, Sânzienele sau Drăgaica, cum mai este cunoscută în unele zone.
Aceste două sărbători împreunează un moment cu profundă semnificație religioasă, spirituală, socială și mistică. Sfântul Ioan Botezătorul este singurul sfânt căruia i se sărbătorește nașterea, pe lângă Sfânta Maria, iar acesta este cel care l-a botezat pe Iisus Hristos și a mers înaintea Sa pentru a-I transmite venirea. Dincolo de tradiție, Sânzienele sunt considerate, conform mitologiei, fete frumoase, îmbrăcate în alb, cu pletele aurii, care apar în noaptea de 23 spre 24, în momentul în care cerurile se deschid, iar acestea încep să cânte și să danseze pe câmp și prin păduri.
Ele sunt considerate surorile Ielelor, însă au o energie pozitivă, cu toate acestea, se spune că nu este bine să dormi în această noapte pe câmp pentru a le vedea, deoarece îți vei pierde mințile sau vei fi luat de dansul lor și dus departe de casă.
Ce trebuie să pună gospodinele pe masă în această zi?
Pe lângă tradițiile pe care trebuie să le respecți în această zi, dar și interdicții, credincioșii merg la biserică, rostesc rugăciuni și oferă de pomană pentru toți cei care au trecut la cele veșnice, astfel că gospodinele pregătesc încă dinainte preparate culinare ale
căror rețete au fost păstrate din moși strămoși. Trebuie să știi că în această zi nu se gătește, decât mâncărurile reci, fără preparare la cuptor, astfel că acestea trebuie realizate înainte. Gospodinele obișnuiesc să facă pâine sau colăcei de casă și nicio masă din această zi nu este lipsită de ei. Colaci împletiți sub formă de cerc reprezintă binecuvântări divine, iar aceștia sunt oferiți și de pomană. Sunt realizate sarmale sau tocănițe, cu carne sau de post, atunci când sărbătoarea pică într-o zi de miercuri sau vineri, iar în această zi poate fi gătit și peștele, fiind dezlegare. Nu lipsesc nici dulciuri de casă, iar printre ele sunt incluse prăjiturile cu miere, scorțișoară, nucă și fructe. În special sunt realizate prăjiturile cu foi, cozonacul, checul, turta dulce sau plăcintă cu mere, iar pentru musafiri, se realizează un tort cu fructe proaspete din grădină.
Gospodinele care aleg să ofere de pomană în această zi pot face un pachețel cu colaci împletiți sau pâine coaptă în casă și o lumânarea aprinsă. Fructele de sezon, cum ar fi merele, cireșele, caisele și vișinele nu lipsesc nici ele, alături de o farfurie cu mâncare caldă, sarmale, orez cu legume, carne sau pește, un pahar de vin roșu și dulciuri realizate în casă. Pomana se face cu rugăciune, cu lumânare aprinsă și se rostește numele celui pentru care se oferă de pomană. Aceste bucate pot fi duse la biserică spre a fi sfințite sau pot fi duse direct la casa persoanei nevoiașe. De asemenea, oamenii fac mai multe pachețele pe care le oferă la poarta bisericii bătrânilor. După ziua de Sânziene petrecută în familie și la biserică, gospodinele trebuie să se odihnească, fiind interzise treburile în casă și în gospodărie. În această zi nu se spală, nici măcar vasele din bucătărie, deoarece se spune că apa este sfântă. De asemenea, nu se lucrează gospodăriile și nu se ating florile câmpului, deoarece ele se vor usca, iar florile de leac își vor pierde proprietatea și mirosul.