Descoperă în articolul de mai jos ce înseamnă ziua de 30 noiembrie pentru români, care sunt cele mai importante tradiții și ce trebuie să împartă în această zi.
Ziua de 30 noiembrie este o zi de mare însemnătate pentru credincioșii din România, care îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, cel cunoscut drept ocrotitorul românilor.
Tradiția populară spune că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte pradă pentru iarnă fiecărui lup.
Sfântul Andrei este unul dintre fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Împreună cu Sfântul Apostol Petru, au călcat pe urmele tatălui lor, până în ziua în care l-au auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul predicând în pustiu venirea lui Mesia.
Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai târziu. Iată ce spune Sfântul Apostol și Evanghelist Matei: „Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.
Obiceiuri de Sfântul Andrei. Ce nu ai voie să faci
Ziua Sfântului Andrei se mai numește și ziua Lupului, deoarece se știe ce a simbolizat lupul pentru daci. Ca să nu strice lupii gospodăria, în această zi este interzis să muncești în casă și în grădină. De asemenea, se spune că în această zi nu este bine să pleci de acasă într-o călătorie, deoarece este ziua în care pornesc și lupii la drum. Tot în această zi, se mai spune că nu este bine să mături, să dai gunoiul afară, să faci curățenie în grajduri, să te piepteni și să dai bani sau alte obiecte cu împrumut.
Ce se întâmplă de Sfântul Andrei
În unele zone ale țării, se spune că dacă muncești de Sfântul Andrei, lupii vor ataca animalele din gospodărie, în principal vitele. Se mai spune că lupii nu se apropie de gospodăriile în care oamenii țin cont de aceste reguli și nu muncesc.
O altă credință populară extrem de cunoscută legată de Sărbătoarea Sfântului Andrei este aceea că în noaptea de douăzeci și nouă noiembrie umblă strigoii. Despre strigoi se știe că sunt spirite ale morților care nu ajung în lumea de dincolo sau refuză să ajungă, iar la marile sărbători calendaristice își vizitează rudele vii. Se mai știe despre strigoi că sunt foarte periculoși, că iau viață rudelor apropiate, că aduc boli și multă suferință pentru familii.
Din acest motiv, românii obișnuiesc în noaptea de douăzeci și nouă noiembrie să ungă ferestrele cu usturoi și să pună usturoi la ferestre pentru ca strigoii să nu intre în casă. În unele zone ale țării, chiar și hornul sobei se astupă pentru a-i împiedica pe strigoi să intre. Nu doar ferestrele ușile trebuie unse cu usturoi, ci și scările, clanțele ușilor și animalele mari din gospodărie, precum vaci și boi.
Tradiția populară spune că noaptea sfântului Andrei. Este una dintre cele mai importante din an și că în această noapte se pot face vrăji și farmece. Fetele nemăritate își pregătesc o turtă din făină și multă sare. Iar după ce este coaptă, fetele nemăritate o mănâncă, iar ursiții lor vor veni în vis să le aducă apă pentru a le potoli setea.
Tot pe douăzeci și nouă noiembrie, tinerii necăsătoriți se strâng la o casă unde aduc usturoi, smirnă și tămâie și lumânări de la Paște pe care le aprind. Pe lângă aceste lucruri, mai pun pe masă mâncare de post pe care o mănâncă împreună până vine dimineața. Fetele împart între ele usturoi, iar în ziua de 30 noiembrie îl duc la biserică pentru a fi sfințit de către preot.
Usturoiul se pune apoi la icoane pentru a proteja casa. Tot de Sfântul Andrei, românii pun grâu la încolțit, fiind considerat un simbol al belșugului.
Ce se împarte de Sfântul Andrei
Pe lângă usturoi, pe data de 30 noiembrie, de mai consumă produse de origine cerealieră, precum grâu fiert ori porumb fiert. Femeile care poartă numele de Andreea își oferă reciproc flori de ziua onomastică. De asemenea, nu uita să aprinzi o lumânare și pentru cei plecați dintre noi.