Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor este ultima saptamana a Postului Pastilor, de la Sambata lui Lazar pana in Ziua de Pasti
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor este ultima saptamana a Postului Pastilor, de la Sambata lui Lazar pana in Ziua de Pasti. În aceasta saptamana se fac slujbe bisericesti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pamant inainte de rastignire si invierea Lui. Slujbele Utreniei din Saptamana Mare se savarsesc seara, sub forma de Denie, conform obiceiului stravechi potrivit caruia ziua incepe la apusul soarelui si se termina la apusul zilei urmatoare.
Prima zi din Saptamana Mare incepe cu Vecernia de sambata seara in memoria Intrarii Domnului in Ierusalim (Duminica Floriilor).
Lunea cea Mare
Din aceasta zi incep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel prefrumos – fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, nascut din Rahila – este icoana a lui Hristos, pentru ca, asemenea lui, si Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vandut de ucenicul sau cu treizeci de arginti, a fost inchis in groapa intunecoasa a mormantului. Sculandu-Se de acolo prin El insusi, imparateste peste Egipt, adica peste tot pacatul, il invinge cu putere si, ca un iubitor de oameni, ne rascumpara prin darea hranei celei de taina, dandu-Se pe El insusi pentru noi si ne hraneste cu paine cereasca.
Tot in aceeasi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca sa convinga poporul nerecunoscator ca are putere indestulatoare si spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea sa-si arate puterea Sa de a pedepsi fata de om, ci fata de ceva care are o fire neinsufletita si nesimtitoare.
Istoria smochinului a fost asezata aici spre a indemna la umilinta, dupa cum istoria lui Iosif a fost asezata spre a ne infatisa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roada duhovniceasca este un smochin. Daca Domnul nu gaseste in el odihna, a doua zi, adica dupa viata aceasta de acum, il usuca prin blestem si-l trimite in focul vesnic.
