Medicii neurologi atentioneaza ca temperaturile extreme pot afecta starea de sanatate a oamenilor, in special daca au boli preexistente, iar expunerea prelungita la soare intre orele 11.00 si 17.00 poate provoca insolatie si chiar edem cerebral.
In principiu, este cunoscut faptul ca temperaturile extreme pot afecta starea de sanatate, in special la cei care au suferinte preexistente sau comorbiditati, cum mai sunt denumite. Exista foarte multe studii, mai ales pe animale, care demonstreaza ca hipertermia, in combinatie cu diverse alte tipuri de patologi, poate creste efectul respectivelor patologii", a declarat profesor dr. Dafin Muresanu, presedintele Societatii de Neurologie din Romania, la Şcoala Internationala de Vara de Neurologie de la Eforie Nord.
Hipertermia poate duce la alterari la nivelul sistemului nervos, la nivelul creierului, putand genera edem cerebral.
"Toate aceste lucruri pot afecta imediat si pe termen lung persoana care are patologii pe termen lung. Aici ma refer la patologii care ar putea fi agravate, cum ar fi hipertensiunea arteriala. La randul ei, hipertensiunea, impreuna cu hipertermia, poate genera o problema mai mare la nivelul sistemului nervos.
De asemenea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, prin cumul de comorbiditati, pot accentua leziuni la nivelul sistemului nervos central", a mai spus Dafin Muresanu.
Potrivit specialistului, cresterea temperaturii corpului poate fi benefica, dar cu conditia sa fie pentru un interval de timp limitat.
"Cresterea temperaturii organismului cand avem febra este un mecanism de aparare, deoarece stimuleaza mai mult imunitatea.
Dar, asa cum stim, toate mecanimsele de aparare functioneaza intr-un anumit interval, iar daca depasim acele limite, respectivul mecanism se transforma intr-un element nociv. Inflamatia, care in esenta este un mecanism de aparare, cand depaseste un anumit nivel, deja ne confruntam cu o patologie de tip inflamator", a explicat profesorul Muresanu.
El a precizat ca atunci cand o persoana are febra, este un semnal ca exista un bun raspuns din partea organismului si se mobilizeaza mai mult imunitatea.
"In conditiile in care ne gandim doar la o situatie patologica la nivelul sistemului nervos central, temperatura crescuta faciliteaza anumite procese patologice. Ştim ca intr-un accident vascular cerebral (AVC) trebuie sa fim foarte atenti sa nu avem situatii de crestere a temperaturii pacientului, pentru ca agraveaza boala", a mai spus presedintele Societatii de Neurologie din Romania.
Profesorul Dafin Muresanu a mai aratat ca insolatia este o suferinta generala acuta, aparuta ca urmare a unui exces brutal de radiatii solare.
"Creierul poate suferi si, in situatii severe, putem avea un oarecare grad de edem cerebral. Organismul este conceput in asa fel incat, atunci cand este expus la temperaturi suportabile sau la radiatii solare puternice de scurta durata, sa isi poata mentine o temperatura optima. Procesul prin care se asigura acest echilibru se numeste termoreglare, transpiratia fiind esentiala in acest angrenaj", a explicat medicul.
Dafin Muresanu a adaugat ca persoanele care sufera de insolatie ajung sa aiba o temperatura de pana la 40,5 grade Celsius, iar in momentul in care nu mai transpira, este un semn ca organismul este deshidratat.
"Pe masura ce temperaturile cresc, transpiratia devine mai abundenta, astfel incat organismul sa se poata raci. Transpiratia excesiva cauzeaza insa deshidratarea. In cazul expunerilor indelungate la soare pe timp de canicula, organismul se supraincalzeste, iar metodele proprii de racire nu mai functioneaza, producandu-se insolatia", a precizat medicul.
Factorii care favorizeaza insolatia sunt umiditatea aerului, expunerea indelungata la razele solare, in special a capului, activitatea fizica intensa, hainele groase si deshidratarea.
Predispuse la insolatie sunt persoanele care sufera de boli cardiace, acute sau cronice, persoanele supraponderale si cele care se confrunta cu probleme endocrinologice sau de metabolism.
In principiu, este cunoscut faptul ca temperaturile extreme pot afecta starea de sanatate, in special la cei care au suferinte preexistente sau comorbiditati, cum mai sunt denumite. Exista foarte multe studii, mai ales pe animale, care demonstreaza ca hipertermia, in combinatie cu diverse alte tipuri de patologi, poate creste efectul respectivelor patologii", a declarat profesor dr. Dafin Muresanu, presedintele Societatii de Neurologie din Romania, la Şcoala Internationala de Vara de Neurologie de la Eforie Nord.
Hipertermia poate duce la alterari la nivelul sistemului nervos, la nivelul creierului, putand genera edem cerebral.
"Toate aceste lucruri pot afecta imediat si pe termen lung persoana care are patologii pe termen lung. Aici ma refer la patologii care ar putea fi agravate, cum ar fi hipertensiunea arteriala. La randul ei, hipertensiunea, impreuna cu hipertermia, poate genera o problema mai mare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, prin cumul de comorbiditati, pot accentua leziuni la nivelul sistemului nervos central", a mai spus Dafin Muresanu.
Potrivit specialistului, cresterea temperaturii corpului poate fi benefica, dar cu conditia sa fie pentru un interval de timp limitat.
"Cresterea temperaturii organismului cand avem febra este un mecanism de aparare, deoarece stimuleaza mai mult imunitatea. Dar, asa cum stim, toate mecanimsele de aparare functioneaza intr-un anumit interval, iar daca depasim acele limite, respectivul mecanism se transforma intr-un element nociv. Inflamatia, care in esenta este un mecanism de aparare, cand depaseste un anumit nivel, deja ne confruntam cu o patologie de tip inflamator", a explicat profesorul Muresanu.
El a precizat ca atunci cand o persoana are febra, este un semnal ca exista un bun raspuns din partea organismului si se mobilizeaza mai mult imunitatea.
"In conditiile in care ne gandim doar la o situatie patologica la nivelul sistemului nervos central, temperatura crescuta faciliteaza anumite procese patologice. Ştim ca intr-un accident vascular cerebral (AVC) trebuie sa fim foarte atenti sa nu avem situatii de crestere a temperaturii pacientului, pentru ca agraveaza boala", a mai spus presedintele Societatii de Neurologie din Romania.
Profesorul Dafin Muresanu a mai aratat ca insolatia este o suferinta generala acuta, aparuta ca urmare a unui exces brutal de radiatii solare.
"Creierul poate suferi si, in situatii severe, putem avea un oarecare grad de edem cerebral. Organismul este conceput in asa fel incat, atunci cand este expus la temperaturi suportabile sau la radiatii solare puternice de scurta durata, sa isi poata mentine o temperatura optima. Procesul prin care se asigura acest echilibru se numeste termoreglare, transpiratia fiind esentiala in acest angrenaj", a explicat medicul.
Dafin Muresanu a adaugat ca persoanele care sufera de insolatie ajung sa aiba o temperatura de pana la 40,5 grade Celsius, iar in momentul in care nu mai transpira, este un semn ca organismul este deshidratat.
"Pe masura ce temperaturile cresc, transpiratia devine mai abundenta, astfel incat organismul sa se poata raci. Transpiratia excesiva cauzeaza insa deshidratarea. In cazul expunerilor indelungate la soare pe timp de canicula, organismul se supraincalzeste, iar metodele proprii de racire nu mai functioneaza, producandu-se insolatia", a precizat medicul.
Factorii care favorizeaza insolatia sunt umiditatea aerului, expunerea indelungata la razele solare, in special a capului, activitatea fizica intensa, hainele groase si deshidratarea.
Predispuse la insolatie sunt persoanele care sufera de boli cardiace, acute sau cronice, persoanele supraponderale si cele care se confrunta cu probleme endocrinologice sau de metabolism.
Citește și: Carolina l-a confruntat pe Danciu în camera roșie: „Nici nu vrei să mă înțelegi”. Incredibil ce s-a întâmplat între cei doi- kanald.ro
Citește și: Crește sau nu vârsta de pensionare? Ministrul Muncii, anunț important: ”Sunt deja reglementate”- stirilekanald.ro