14 septembrie este ziua cand a fost redescoperita Crucea pe care a fost rastignit Iisus pe Golgota, de catre Sfintii Imparati Constantin si Elena.
Ziua Crucii este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, inchinata Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. In calendarul ortodox praznicul se sarbatoreste pe 14 septembrie si este una din cele doua zile de post strict (ajun) de peste an, alaturi de Taierea Capului Sfintului Ioan Botezatorul (29 august).
Ziua Crucii nu este importanta doar ca punct de hotar, ea se bucura si de alte semnificatii. In traditia crestina, crucea este cea mai de temut arma, atit a lui Iisus Hristos, cit si a tuturor oamenilor. Ea a fost cea care a sfintit pamintul si toate lucrurile de pe el. Crucea ferestrei, sau cerceveaua, sfinteste acest microcosmos care este casa, indepartind pericolele. Semnul crucii ii apara pe oameni de nenorociri si primejdii si indeparteaza teama. Traditia mai spune ca este suficient sa-ti aduci aminte in ce zi a saptaminii a picat in acel an Ziua Crucii, ca pe data capeti putere si-ti invingi teama.
Se dau de pomana, de sufletul celor morti, vase de lut. De obicei se ofera copiilor si se umplu cu apa proaspata de izvor, cu lapte sau cu miere. Deasupra se asaza un colac sau un covrig. Pomana este primita doar alaturi de o luminare si un cuvint bun. De Mosi se organizeaza in sate tirguri de toamna, in care se vind diferite vase de lut.
Traditia populara considera ca, in aceasta zi, toate ginganiile si serpii intra in pamint unde ierneaza pina la Alexii (17 martie). Printre serpii care se ascund in alunis, unul are in gusa o piatra pretioasa, tamaduitoare de multe boli. Dupa Ziua Crucii nimanui nu-i mai e ingaduit sa ucida serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui, nu se taie lemne, ca sa nu vina serpii la case. Este ziua care marcheaza schimbarea anotimpurilor. Este si ultima zi in care se culeg buruieni de leac.
Fragii gasiti dupa ce trece Ziua Crucii nu trebuie mincati, fiind socotiti ai mortilor. Perele culese de Ziua Crucii sint bune de buba rea. Daca mai tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga. Cine lucreaza de Ziua Crucii se va imbolnavi de boala grea. Azi nu se maninca nimic din ce are forma cruci, cum ar fi usturoi, nuci, prune sau peste. Nu se lucreaza pe cimp sau in casa, pentru a nu atrage primejdiile. In schimb, cei care tin post negru, insotit de rugaciune din suflet, se vindeca de multe boli grele.
Credinciosii nu au voie sa lucreze pe 14 septembrie pe câmp sau prin casa si li se impune si o restrictie culinara. In aceasta zi nu se manânca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
Ziua Crucii este considerata in popor vestitoarea toamnei si e cea mai indicata zi in zonele viticole pentru a incepere culesul viilor. Nu trebuie culesi insa si strugurii din utlima tufa de vie, acestia fiind considerati „Strugurii lui Dumnezeu”, o ofranda.
Sursa:
RomaniaTV.net
Ziua Crucii este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, inchinata Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. In calendarul ortodox praznicul se sarbatoreste pe 14 septembrie si este una din cele doua zile de post strict (ajun) de peste an, alaturi de Taierea Capului Sfintului Ioan Botezatorul (29 august).
Ziua Crucii nu este importanta doar ca punct de hotar, ea se bucura si de alte semnificatii. In traditia crestina, crucea este cea mai de temut arma, atit a lui Iisus Hristos, cit si a tuturor oamenilor. Ea a fost cea care a sfintit pamintul si toate lucrurile de pe el. Crucea ferestrei, sau cerceveaua, sfinteste acest microcosmos care este casa, indepartind pericolele. Semnul crucii ii apara pe oameni de nenorociri si primejdii si indeparteaza teama. Traditia mai spune ca este suficient sa-ti aduci aminte in ce zi a saptaminii a picat in acel an Ziua Crucii, ca pe data capeti putere si-ti invingi teama.
Se dau de pomana, de sufletul celor morti, vase de lut. De obicei se ofera copiilor si se umplu cu apa proaspata de izvor, cu lapte sau cu miere. Deasupra se asaza un colac sau un covrig. Pomana este primita doar alaturi de o luminare si un cuvint bun. De Mosi se organizeaza in sate tirguri de toamna, in care se vind diferite vase de lut.
Traditia populara considera ca, in aceasta zi, toate ginganiile si serpii intra in pamint unde ierneaza pina la Alexii (17 martie). Printre serpii care se ascund in alunis, unul are in gusa o piatra pretioasa, tamaduitoare de multe boli. Dupa Ziua Crucii nimanui nu-i mai e ingaduit sa ucida serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui, nu se taie lemne, ca sa nu vina serpii la case. Este ziua care marcheaza schimbarea anotimpurilor. Este si ultima zi in care se culeg buruieni de leac.
Fragii gasiti dupa ce trece Ziua Crucii nu trebuie mincati, fiind socotiti ai mortilor. Perele culese de Ziua Crucii sint bune de buba rea. Daca mai tuna dupa Ziua Crucii, toamna va fi lunga. Cine lucreaza de Ziua Crucii se va imbolnavi de boala grea. Azi nu se maninca nimic din ce are forma cruci, cum ar fi usturoi, nuci, prune sau peste. Nu se lucreaza pe cimp sau in casa, pentru a nu atrage primejdiile. In schimb, cei care tin post negru, insotit de rugaciune din suflet, se vindeca de multe boli grele.
Credinciosii nu au voie sa lucreze pe 14 septembrie pe câmp sau prin casa si li se impune si o restrictie culinara. In aceasta zi nu se manânca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
Ziua Crucii este considerata in popor vestitoarea toamnei si e cea mai indicata zi in zonele viticole pentru a incepere culesul viilor. Nu trebuie culesi insa si strugurii din utlima tufa de vie, acestia fiind considerati „Strugurii lui Dumnezeu”, o ofranda.
Sursa:RomaniaTV.net