Iată ce tradiții se ascund în spatele sărbătorii de pe data de 21 mai, dar și ce alimente se mănâncă în această zi.
Se apropie o sărbătoare importantă pentru Biserica Ortodoxă, pe 21 mai, atunci când aceasta îi sărbătorește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, fiind o zi marcată prin rugăciune, momente de reculegere și tradiții în cultura populară românească. Astfel, în această zi, oamenii aleg să meargă la biserică sau să facă rugăciune în propria casă, însă nu lipsesc nici mesele îmbelșugate, mai ales în rândul celor care își sărbătoresc astăzi onomastica. Această sărbătoare are o puternică însemnătate spirituală, Sfântul Împărat Constantin cel Mare fiind cunoscut pentru rolul său în legalizarea Creștinismului. Pe lângă spiritualitate, de această sărbătoare este legată și o dimensiune culturală și gastronomică aparte, mai ales în anumite zone din România.
Ce alimente se mănâncă de Sfinții Constantin și Elena
Citește și: Horoscop 21 mai 2025. O zodie vrea mai multă libertate
Citește și: De unde provine numele Elena. Semnificație și origine
Această sărbătoare din calendarul ortodox este și un prilej de onomastică pentru peste 1,8 milioane de români, iar multe familii aleg să organizeze mese festive acasă, făcând mâncăruri tradiționale, după ce, în prima parte a zilei, se dedică rugăciunii și mersului la biserică. Astfel, în gastronomia românească găsim o mulțime de alimente și preparate care pot fi consumate în această zi, iar ele sunt menite să aducă bucurie și belșug celor care le consumă.
Citește și: Avertismentul Salvamont pentru turiștii aflați pe munte: Este cod galben de vreme rea- kanald.ro
Ce alte tradiții se respectă de Sfinții Constantin și Elena
Pe lângă rugăciune și mesele bogate în familie, există și o serie de tradiții care se respectă pe data de 21 mai, iar multe dintre ele au fost păstrate cu strictețe de-a lungul timpului în multe sate românești. În această zi nu se muncește, mai ales în gospodărie și la câmp, pentru a fi feriți de boli și pagube asupra familiei și casei. Fermierii au o superstiție legată de această zi, astfel că aceștia nu intră să lucreze pământul, pentru ca lăcustele să nu vină peste an și să strice recoltele. Se țin rugăciuni pentru sănătate, împotriva duhurilor rele și pentru liniștea în familie, iar în mediul rural, multe familii aleg să-și sfințească din nou locuința sau ogorul, pentru a fi protejați pe toată perioada anului. În anumite zone rurale, oamenii aleg să aprindă focuri ritualice în curte, pentru că întreaga locuință să fie protejată de toate relele de peste an, iar animalele sunt trecute prin fum pentru a fi sănătoase și ferite de boli. Este o zi în care se fac și pomeni pentru sufletele celor adormiți, oferindu-se colaci lumânări și vin.