Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an, pe data de 21 mai. Însă știați ce aveți voie și ce nu aveți voie să faceți în această zi?
Aflați din rândurile următoare ce semnifică mai exact sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, dar și care sunt toate numele care se sărbătoresc în această zi sfântă. În plus, descoperiți și doar câteva dintre obiceiurile și superstițiile acestei sărbători a Sfinților Constantin și Elena.
Ce semnifică sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena
În fiecare an, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena pică pe data de 21 mai. Această sărbătoare este înainte de toate, cea mai importantă sărbătoare a lunii mai, fiind cinstită de către toți creștinii ortodocși, ținând cont de faptul că nenumărate persoane poartă aceste nume sau derivate ale lor.
Împăratul Constantin cel Mare a fost un împărat roman, care a reușit să devină conducătorul Imperiului, după ce i-a învins pe Maxentiu și Liciniu.
Împărăteasa Elena a fost mama lui Constantin cel Mare. Aceasta a fost cea care s-a convertit la creștinism și a făcut un pelerinaj în Palestina, dar și în provinciile răsăritene.
La Roma, în Piața San Giovanni în Lateran, a fost instalată la intrarea în capela papală, Scara Sfântă. Această Scară Sfântă este alcătuită din 28 de trepte, pe care doar Sfânta Elena le-a adus pe fiecare în parte din Ierusalim, reconstituindu-le în Cetatea Eternă. În semn de venerație adâncă a pelerinilor, aceștia obișnuiesc de secole încoace să o urce în genunchi, în această zi Sfântă, a Sfinților Constantin și Elena.
Citeste si: Ce se împarte de Moșii de Vară. Ce colaci poți pregăti pentru această sărbătoare
Lista cu nume sărbătorite de Sfinții Constantin și Elena
Nume sărbătorite de Sfinții Constantin și Elena – derivate ale numelui Elena
Printre numele sărbătorite de Sfântul Constantin și Elena, cele derivate ale numelui Elena, se află și următoarele: Elena, Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți, Nuțica, Nuțisor.
Nume sărbătorite de Sfinții Constantin și Elena – derivate ale numelui Constantin
Printre numele sărbătorite de Sfântul Constantin și Elena, cele derivate ale numelui Constantin, se află și următoarele: Costea, Costel, Costache, Costin(a), Codin(a), Constanța, Constantiu, Costandin(a), Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina, Costel(uș), Costelică, Costică, Costaș, Tică, Ticu, Titi(șor), Titel(uș), Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel, Tanța, Tănțica, Tanți.
Citește și: Este cod roșu de viscol! Rafale de peste 120 km/h și vizibilitate zero în zonele montane- kanald.ro
Citeste si: 7 mai 2022. Ce înseamnă sărbătoarea "Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim"
Obiceiuri și superstiții de Sfinții Constantin și Elena
Se spune că în ziua praznicului de Constantin și Elena, pentru a avea voie bună și liniște în familie, este bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți, acesta fiind simbol al armoniei în această sfântă sărbătoare. Printre obiceiurile și superstițiile din această zi se numără și următoarele:
- Se spune că persoanele care vor munci pământul în această zi, vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. Prin urmare, în această zi nu se lucrează, nu se dă cu sapă, nu se depune niciun fel de muncă, fiind interzis să se muncească.
- Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai seamănă porumbul, ovăzul şi meiul, pentru că se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.
- În această zi, păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului. De asemenea, se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
- De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
- Pentru sănătate și bunăstare, în această zi, este bine că unul dintre membrii familiei să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
- Pentru a se apăra de forțe malefice, persoanele care trăiesc la țară aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
- Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și “ Sperietoarea vrăjitoarelor ”. Această datină constă în faptul că toți membrii familiei se vor aduna în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
Citeste si: Izvorul Tămăduirii 2022. Când pică Izvorul Tămăduirii în acest an