Oftam cand suntem suparati, dezamagiti, dar si cand avem regrete. Oftam dupa o masa copioasa ori cand ne stresam prea tare.
Respiratia ne poate fi influentata de emotii, ca dovada ca spaima si stresul puternic deregleaza ritmul normal al respiratiei sau creeaza o senzatie de sufocare. In acelasi mod, frustrarea, supararea si dezamagirea venite din dificultatea de a rezolva o problema ne pot face sa oftam.
Specialistii Universitatii din Oslo au incercat sa descopere in ce situatii ofteaza cel mai des oamenii.
In urma experimentului pe care l-au realizat, ei au observat, asa cum era de asteptat, ca emotiile negative starnesc cel mai des oftatul: dezamagire, infrangere, frustrare, plictiseala si nostalgie.
Obiceiul inconstient de a inspira adanc aer in piept si de a-l expira apoi cu un sunet caracteristic este un mod de „resetare“ fizica si mintala, in opinia specialistilor de la Universitatea Catolica din Leuven, Belgia.
Cand ne simtim tensionati, putem recurge la oftat, voluntar sau involuntar, pentru a ne relaxa.
Oftatul poate fi si un mod de „resetare“ a centrului respirator dupa masa ori dupa o activitate fizica (sau in timpul acesteia). In asemenea cazuri, el este semn ca in plamani nu exista suficient oxigen. In timpul oftatului, o persoana inhaleaza un volum de aer de 1,5-2 ori mai mare decat in timpul respiratiei normale.
Stresul poate, de asemenea, sa creeze o senzatie de sufocare ce poate fi eliminata sau cel putin atenuata prin oftat.
Totodata, exista o teorie potrivit careia oftatul ar avea un beneficiu foarte important pentru aparatul respirator. Cresterea in volum a alveolelor pulmonare are ca efect eliberarea unei substante chimice care mentine deschise caile respiratorii.
olile pulmonare de tipul astmului bronsic, emfizemului pulmonar si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) se pot manifesta printr-o dereglare a ritmului respiratiei, situatii in care oftatul frecvent are rolul de
a restabili un nivel optim de oxigen.
Greutatea in respiratie (dispnee) este unul dintre cele mai frecvente simptome ale bolilor cardiace, iar ea poate fi cauza oftatului des.
Sursa: Curademiere.ro
Respiratia ne poate fi influentata de emotii, ca dovada ca spaima si stresul puternic deregleaza ritmul normal al respiratiei sau creeaza o senzatie de sufocare. In acelasi mod, frustrarea, supararea si dezamagirea venite din dificultatea de a rezolva o problema ne pot face sa oftam.
Specialistii Universitatii din Oslo au incercat sa descopere in ce situatii ofteaza cel mai des oamenii. In urma experimentului pe care l-au realizat, ei au observat, asa cum era de asteptat, ca emotiile negative starnesc cel mai des oftatul: dezamagire, infrangere, frustrare, plictiseala si nostalgie.
Obiceiul inconstient de a inspira adanc aer in piept si de a-l expira apoi cu un sunet caracteristic este un mod de „resetare“ fizica si mintala, in opinia specialistilor de la Universitatea Catolica din Leuven, Belgia.
Oftatul poate fi si un mod de „resetare“ a centrului respirator dupa masa ori dupa o activitate fizica (sau in timpul acesteia). In asemenea cazuri, el este semn ca in plamani nu exista suficient oxigen. In timpul oftatului, o persoana inhaleaza un volum de aer de 1,5-2 ori mai mare decat in timpul respiratiei normale.
Stresul poate, de asemenea, sa creeze o senzatie de sufocare ce poate fi eliminata sau cel putin atenuata prin oftat.
Totodata, exista o teorie potrivit careia oftatul ar avea un beneficiu foarte important pentru aparatul respirator. Cresterea in volum a alveolelor pulmonare are ca efect eliberarea unei substante chimice care mentine deschise caile respiratorii.
Bolile pulmonare de tipul astmului bronsic, emfizemului pulmonar si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) se pot manifesta printr-o dereglare a ritmului respiratiei, situatii in care oftatul frecvent are rolul de a restabili un nivel optim de oxigen.
Greutatea in respiratie (dispnee) este unul dintre cele mai frecvente simptome ale bolilor cardiace, iar ea poate fi cauza oftatului des.
Sursa: Curademiere.ro
