Paștele este, pentru români, nu doar cea mai importantă sărbătoare creștină, ci și un prilej profund de regăsire spirituală
Paștele este, pentru români, nu doar cea mai importantă sărbătoare creștină, ci și un prilej profund de regăsire spirituală, de reînnoire și comuniune în familie și comunitate. Obiceiurile și tradițiile pascale s-au păstrat în multe zone ale țării, adesea cu variații locale, dar toate păstrează același fir roșu: pregătirea sufletească, curățenia gospodăriei, respectul față de strămoși și celebrarea Învierii Domnului.
În acest articol, vom parcurge împreună principalele momente și tradiții ale Săptămânii Mari, începând cu Joia Mare și culminând cu noaptea sfântă a Învierii.
Joia Mare – Ziua celor adormiți și a ouălor roșii
Joia Mare este ultima zi în care, în multe părți ale țării, se pomenesc morții. În satele tradiționale, oamenii merg la cimitir cu colaci, lumânări, vin și ouă roșii, pe care le împart în memoria celor adormiți.
Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle, în special în roșu, culoare ce simbolizează sângele lui Hristos. În unele regiuni, ouăle sunt încondeiate cu migală, folosind ceară și motive tradiționale, un meșteșug transmis din generație în generație.
Vinerea Mare – Zi de post și reculegere
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este ziua în care se comemorează răstignirea lui Iisus Hristos.
În această zi se oficiază Denia Prohodului, o slujbă specială de înmormântare a Domnului, în timpul căreia credincioșii trec pe sub masa Sfântului Altar, simbolizând mormântul lui Iisus. Gestul semnifică smerenie și speranță în Înviere.
Sâmbăta Mare – Pregătirea Paștelui
Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru sărbătoare. Se finalizează curățenia, se gătesc preparatele tradiționale precum drobul, pasca și cozonacul, iar ouăle vopsite sunt aranjate cu grijă în coșuri.
Tot în această zi, femeile pregătesc coșul pentru sfințit, care va fi dus la biserică în noaptea de Înviere: ouă roșii, pască, vin, brânză, carne de miel și lumânări.
Noaptea Învierii – Lumină din lumină
Noaptea de sâmbătă spre duminică este momentul cel mai așteptat al sărbătorii. Credincioșii merg la biserică pentru a lua Lumină – simbol al biruinței vieții asupra morții. La miezul nopții, preotul rostește cuvintele: „Veniți de luați Lumină!”, iar mulțimea aprinde lumânările din focul sfânt.
După slujba Învierii, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund cu „Adevărat a înviat!”, salut care se păstrează pe tot parcursul celor 40 de zile până la Înălțare.
Obiceiuri locale și semnificații
Românii au păstrat, în funcție de regiune, numeroase tradiții și superstiții legate de Paște:
Citește și: Este cod roșu de viscol! Rafale de peste 120 km/h și vizibilitate zero în zonele montane- kanald.ro
-
În Ardeal, în a doua zi de Paște, băieții merg la udatul fetelor, un ritual cu rădăcini precreștine, care simbolizează purificarea și renașterea naturii.
-
În Moldova, ouăle se ciocnesc și după anumite reguli: cap cu cap, vârf cu vârf, iar prima ciocnire este considerată simbolică – cel care spune primul „Hristos a înviat!” va avea noroc tot anul.
-
În Maramureș, în noaptea de Înviere se adună întreaga comunitate, iar focul este păstrat aprins în curtea bisericii până dimineața, ca simbol al vegherii spirituale.
Concluzie
Sărbătoarea Paștelui la români este mult mai mult decât o masă festivă sau câteva zile libere. Este un moment profund, încărcat de sens, în care tradițiile împletite cu credința oferă nu doar identitate culturală, ci și un prilej autentic de regăsire cu sine, cu ceilalți și cu Dumnezeu. Fiecare gest – de la înroșirea ouălor, până la participarea la slujba Învierii – face parte dintr-un tablou spiritual care continuă să inspire și să unească generații întregi.
Citește și: Ce culori să porți de Paște, în funcție de semnul tău zodiacal