Maladia Alzheimer ar putea fi transmisa, in anumite cazuri exceptionale, prin intermediul sangelui, la fel ca boala Creutzfeldt-Jacob, au anuntat oamenii de stiinta din Marea Britanie, citati de site-ul topsante.com.
Atunci cand cercetatorul John Collinge si colegii lui de la University College din Londra au studiat creierele mai multor persoane decedate din cauza bolii Creutzfeldt-Jacob, care au consumat carne de la animale suferind de boala vacii nebune, au observat ca 7 din cei 8 pacienti morti pe care ii analizau prezentau semne ale maladiei Alzheimer, scrie MEDIAFAX.
Aceste persoane prezentau depozite de placi amiloide in creier (unul dintre semnele bolii), iar acest lucru i-a luat prin surprindere, prin prisma varstei tinere a pacientilor (intre 31 si 51 de ani) si a faptului ca niciuna dintre acele persoane nu aveau in familie rude care sa fi suferit de Alzheimer.
Analizand si alti factori, cercetatorii britanici au ajuns la concluzia ca boala a fost „posibil transmisa prin proceduri medicale”.
Persoanele decedate au contractat boala Creutzfeldt-Jacob in urma unor injectii cu hormoni de crestere.
Cercetatorii, al caror studiu a fost publicat in revista Nature, au estimat ca peptida beta-amiloid s-ar fi propagat, accidendal, in acelasi fel in care s-a propagat si boala Creutzfeldt-Jacob, prin intermediul proteinelor contaminate.
Aceste rezultate trebuie sa fie insa interpretate cu precautie, pentru ca nimeni nu poate sa stie daca acele persoane ar fi dezvoltat oricum maladia Alzheimer.
In plus, tratamentele bazate pe hormoni de crestere nu mai sunt folosite in prezent.
„Nu cred ca aceste rezultate ar fi exagerat de ingrijoratoare”, a subliniat profesorul Collinge. „Asta nu ar trebui sa impiedice pe nimeni sa suporte o interventie chirurgicala, pentru ca procedurile implementate in prezent sunt foarte riguroase si minimalizeaza riscul de infectie”.
Cel mai mare factor de risc pentru maladia Alzheimer ramane varsta. Pe locurile urmatoare se afla factorii genetici si stilul de viata. „Daca alte studii suplimentare vor confirma rezultatele acestui studiu, atunci acesta nu va viza decat un numar infim de persoane”, a adaugat, in incheiere, profesorul Collinge.
Atunci cand cercetatorul John Collinge si colegii lui de la University College din Londra au studiat creierele mai multor persoane decedate din cauza bolii Creutzfeldt-Jacob, care au consumat carne de la animale suferind de boala vacii nebune, au observat ca 7 din cei 8 pacienti morti pe care ii analizau prezentau semne ale maladiei Alzheimer, scrie MEDIAFAX.
Aceste persoane prezentau depozite de placi amiloide in creier (unul dintre semnele bolii), iar acest lucru i-a luat prin surprindere, prin prisma varstei tinere a pacientilor (intre 31 si 51 de ani) si a faptului ca niciuna dintre acele persoane nu aveau in familie rude care sa fi suferit de Alzheimer.
Analizand si alti factori, cercetatorii britanici au ajuns la concluzia ca boala a fost „posibil transmisa prin proceduri medicale”.
Persoanele decedate au contractat boala Creutzfeldt-Jacob in urma unor injectii cu hormoni de crestere.
Cercetatorii, al caror studiu a fost publicat in revista Nature, au estimat ca peptida beta-amiloid s-ar fi propagat, accidendal, in acelasi fel in care s-a propagat si boala Creutzfeldt-Jacob, prin intermediul proteinelor contaminate.
Aceste rezultate trebuie sa fie insa interpretate cu precautie, pentru ca nimeni nu poate sa stie daca acele persoane ar fi dezvoltat oricum maladia Alzheimer.
In plus, tratamentele bazate pe hormoni de crestere nu mai sunt folosite in prezent.
„Nu cred ca aceste rezultate ar fi exagerat de ingrijoratoare”, a subliniat profesorul Collinge. „Asta nu ar trebui sa impiedice pe nimeni sa suporte o interventie chirurgicala, pentru ca procedurile implementate in prezent sunt foarte riguroase si minimalizeaza riscul de infectie”.
Cel mai mare factor de risc pentru maladia Alzheimer ramane varsta. Pe locurile urmatoare se afla factorii genetici si stilul de viata. „Daca alte studii suplimentare vor confirma rezultatele acestui studiu, atunci acesta nu va viza decat un numar infim de persoane”, a adaugat, in incheiere, profesorul Collinge.