Sfinții Împărați Constantin și Elena. Cine au fost aceștia și de ce sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă


Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an, în aceeași zi. Nu toată lumea știe însă cine au fost aceștia și de ce sunt trecuți în calendarul creștin-ortodox.


In articol:

Una dintre cele mai mari sărbători ale lunii mai este ziua în care Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ca oricare altă zi importantă din calendar, și aceasta vine cu o mulțime de tradiții și obiceiuri.

Sfinții Împărați Constantin și Elena, părinții creștinismului

În fiecare an, pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește cu mare fast pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Creștinismul a primit libertatea necesară datorită acestora. Tot ei sunt cei care au declarat duminica zi liberă în întreg Imperiul Roman. De asemenea, Sfinții Părinți au interzis jertfele.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a fost un împărat roman, proclamat pe data 25 iulie 306.

A devenit cunoscut însă ca Sfântul Constantin cel Mare.

Legenda spune că, înainte de a începe lupta de la Podul Vulturului, contra împăratului Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce extrem de luminoasă, pe care scria "prin acest semn vei învinge".

În noaptea imediat următoare, împăratul L-a visat pe Iisus Hristos, care i-a spus să pună pe toate steagurile armatei sale crucea creștină.

Mântuitorul i-a zis că astfel va câștiga bătăliile și oamenii vor fi protejați în timpul luptelor. Împăratul Constantin a ascultat întocmai ceea ce i-a spus Iisus și a câștigat lupta. Ca să-și arate credința în Dumnezeu, împăratul a făcut o inscripție, pe care a scris că a câștigat prin inspirație divină. Mesajul a fost postat pe Arcul lui Constantin, din Roma, și poate fi citit chiar și în zilele noastre.

În anul 313, Constantin cel Mare a decretat creștinismul drept religie permisă, prin Edictul de la Milano. Mai mult, a început să favorizeze Biserica Creștină și a dat ordin ca toate pedepsele împotriva acestei religii să fie suspendate.

Împăratul a avut grijă ca oamenii din inchisori să aibă parte de tratamente mai bune și a creat legi care să-i apere pe cei săraci, pe copiii orfani și pe femeile văduve.

De asemenea, a dat ordin ca monedele să se bată cu monograme creștine. Începând cu anul 321, duminica a devenit zi liberă în imperiu, pentru ca oamenii să poată merge la slujbă.

Citeste si: Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena semnificație, tradiții și superstiții

S-au restaurat mai multe biserici și s-au construit altele, și mai frumoase. De asemenea, Constantinopolul a devenit capitala creștină a Imperiului Roman.

În ceea ce o privește pe Elena, aceasta a fost mama lui Constantin cel Mare. A fost o creștină evlavioasă și a participat, alături de fiul ei, la construirea mai multor biserici. Una dintre acestea este și Biserica Învierii Domnului, ridicată chiar lângă Sfântul Mormânt.

Sfânta Elena a mers la Ierusalim și a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Aceasta a fost arătată ulterior poporului creștin de către episcopul Ierusalimului. Sfânta Elena a murit la Rima, în anul 327.

Constantin cel Mare s-a stins din viață 10 ani mai târziu, pe data de 22 mai 337, chiar în Duminica Rusaliilor.

Sfinții Împărați Constantin și Elena. Cine au fost aceștia și de ce sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă

Tradiții şi obiceiuri de Sfinţii Constantin şi Elena

Această sărbătoare este însoțită de foarte multe tradiții, care se respectă în continuare, în special la sate. Se spune că cine muncește la câmp în această sfântă zi nu va avea deloc recoltă. Toate grânele vor fi mâncate de păsările cerului.

Oamenii cred că pe 21 mai, păsările își învață puii să zboare, pentru că ziua Sfinților Constantin şi Elena este considerată în popor și ziua păsărilor din pădure.

De asemenea, la sate, aceasta este ultima zi în care se mai cultivă porumbul, ovăzul și meiul. Oamenii spun că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

O altă tradiție este și aceea a bacilor. Pe 21 mai, păstorii își aleg bacii pentru oi, dar și locul în care vor fi amplasate stânele.

Citeste si: 100 de Mesaje cu idei de urări și felicitări de Sf. Constantin și Elena 2021

Femeile trebuie să dea cu tămâie în casă și să stropească peste tot cu aghiasmă în această zi, ca să scape de duhurile necurate. Tot pe 21 mai, oamenii duc la biserică 3 bujori cu boboci, ceva dulce preparat în casă, dar și pâine.

În anumite zone ale țării, bărbații fac un foc mare și trec oile peste acesta, pentru ca animalele să fie sănătoase și să fie ocrotite, în perioada în care vor sta la stână.


Abonează-te pe

Citește și:

„Să nu regret după, că de rușine și jenă, n-am încercat să fac totul posibil" Prima imagine cu Viorel Lis, în scanulul cu rotile

Bănel Nicoliță suferă ca un câine! Ce a pățit după ce și-a abandonat familia

Lucrezi de acasă? Vezi care sunt elementele cheie de care trebuie să ţii cont

Nicoleta și Sorin, momente tandre în Camera Roșie

Ce se întâmplă dacă pui sare în sticla de ulei

Clipul zilei pe KFETELE.RO:

DISTRIBUIE
acest articol

Pentru tine
De ce nu este sănătos să mănânci pepene roșu cu pâine
Citește mai departe

Te-ar putea interesa si...

Parteneri
Pentru tine
Din Pentru tine
Parteneri