Află ce semnifică Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena și ce tradiții și superstiții au românii.
Pe ce dată se sărbătoresc Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este cea mai mare prăznuire creștină din calendarul bisericii ortodoxe în luna mai. Sfinții
Pe 21 mai, peste 1,75 milioane de români își sărbătoresc ziua de nume.
Iată ce semnificație are această sărbătoare și care sunt cele mai întâlnite superstiții și obiceiuri pe care românii le rescpectă de Constantin și Elena.
Citeste si: Calendar Ortodox februarie 2021. Care sunt cele mai importante sărbători din această lună
Semnificație
Înainte de lupta cu păgânul Maxenţiu, Împăratul Constantin a zărit pe cer, ziua în amiaza mare, semnul Crucii, pe care acesta l-a interpretat ca simbol al biruinţei și a rostit: „Întru acest semn voi învinge!”.
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena are o strânsă legătură cu taina Sfintei Cruci, care a devenit semnul central al religiei creştine.
Mama lui Constantin, împărăteasa Elena, şi-a eliberat toți sclavii şi le-a întins o mână de ajutor creştinilor persecutaţi. Ea a fost ziditoarea Bisericii Sfântului Mormânt, a Bisericii din Bethleem și a celei din Nazaret.
Prin Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena, Dumnezeu a dat libertate religioasă în lume, a doborât păgânismul şi idolatria, întărind astfel Biserica şi credinţa creştină.
Împăratul, oprindu-i pe cei dintâi dintre creştini, a spus: „De vreme ce vă văd, că slujiţi cu credinţă Dumnezeului vostru, voiesc ca voi să fiţi sfetnicii, slujitorii şi prietenii mei; pentru că nădăjduiesc că în ce fel sunteţi credincioşi Dumnezeului vostru, tot în acel fel veţi fi credincioşi şi către mine”. Iar către ceilalţi a zis: “Pe voi nu mai voiesc să vă am în curtea mea; căci, dacă nu aţi păstrat credinţa Dumnezeului vostru, apoi cum veţi fi credincioşi mie?”.
Citeste si: Calendar Creştin Ortodox Mai 2021. Vezi care sunt cele mai importante sărbători ale lunii Mai
Tradiţii şi superstiții de Sfinții Constantin și Elena
În ziua prăznuirii Sfinților Constantin și Elena, ogoarele nu trebuie lucrate, nu trebuie să dați cu sapa sau să pliviți ierburile.
În unele zone ale țării, se spune că de Constantin și Elena, păsările îşi învaţă puii să zboare.
De asemenea, există anumite obiceiuri şi superstiţii, care spun că agricultorii nu trebuie să lucreze, pentru a se evita astfel pagubele aduse de păsările cerului. În anumite regiuni, este ultima zi de semănat porumb și ovăz, deoarece, se spune că tot ce se va semăna după această dată se va usca.
Podgorenii se odihnesc în ziua de Constantin Graur, întrucât se spune că, dacă vor ieși la muncă, graurii vor distruge strugurii.
De Sfinții Constantin şi Elena, păstorii își desemnează baciul și marchează locul în care își vor amplasa stânele.
Un alt obicei se referă la faptul că, pentru a alunga duhurile rele, femeile dau cu tămâie şi stropesc cu aghiasmă locuințele. De asemenea, pentru a se proteja de necurat, ţăranii obișnuiesc să aprindă un foc mare şi să se strângă în jurul lui.
Una dintre superstițiile gospodarilor spune că aceștia nu trebuie să își lase pe uliță câinii de Sfinții Constantin și Elena, pentru că se spune că vor fugi și nu vor mai reveni niciodată acasă.
De Constantin și Elena nu este bine să ai conflicte sau discuții în contradictoriu, să ieși dintr-o relație, să divorțezi sau să renunți la un prieten, pentru că se spune că, dacă vei face acest lucru, vei avea pierderi ulterior, pe plan financiar.