Sâmbătă, 14 septembrie, se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii.
Sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși, pe 14 septembrie. Sâmbătă, 14 septembrie, se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor și ca Ziua Crucii. Această sărbătoare a fost instituită ca urmare a două evenimente importante din trecutul îndepărtat al primilor creștini. Primul eveniment a fost marcat de Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cel de-al doilea moment a fost Înălțarea Crucii pe o culme, de unde a putut fi văzută la acea vreme de toată lumea.
După ce a fost descoperită crucea pe care a fost torturat și ucis Hristos, aceasta a fost adusă în Imperiul Bizantin, de la perși, în anul 629, întimpul împăratului bizantin Heraclius. Se spune că el a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în văzul tuturor credincioșilor în data de 14 septembrie, anul 630.
Sărbătoare cu semnificații aparte: Crucea atinsă de Iisus, care a făcut minuni
Când a fost găsită crucea, s-au descoperit și cele pe care au fost răstigniți tâlharii. Prin urmare, oamenii de atunci n-au știut exact care a fost cea sfântă. Astfel, patriarhul Macarie a avut ideea să se atingă, cu fiecare cruce, o femeie moartă. Abia atunci când a fost atinsă de Sfânta Cruce, femeia decedată ar fi înviat.
Abia după această minune, s-a dat ordinul de a fi înălțată crucea la un loc înalt, de unde putea fi văzută de cât mai mulți oameni. Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică denumită apoi Biserica Învierii Domnului, sființită pe 13 septembrie 335.
Datini şi obiceiuri străvechi
Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturorPotrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Citeste si: Sărbătoare importantă sâmbătă, pe 1 septembrie. De ce trebuie să ții cont
În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor.
Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.
Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.
Citește și: De ce slăbitul devine tot mai dificil după 35 de ani- stirilekanald.ro
Sărbătoare 14 septembrie 2019. Ce nu ai voie să mănânci de Înălțarea Sfintei Cruci
Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea. În tradiţia populară, florile de busuioc şi frunzele acestuia, dar şi menta, măghiranul sau cimbrul sunt plante magice care se sfinţesc la biserică. În timpul slujbei, acestea se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc mai apoi pot alina durerile, migrenele puternice sau chiar şi durerile de dinţi. La ţară, bolnavii de friguri sunt afumaţi cu crenguţe de busuioc aprinse. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.
Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptand ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori. Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.
În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare.
În mediul rural, oamenii încă mai cred faptul că şerpii, înainte de a se retrage, obişnuiesc să se strângă mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi formează o mărgică numită „piatră nestemată", folosită pentru vindecarea tuturor bolilor.
