Începând cu ziua de Florii, urmează ultima săptămână a Postului Paștilor, cunoscută drept Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Tradiții și obiceiuri.
Săptămâna Mare începe imediat după Dumminica Floriilor, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim. Ultima săptămână din Postul Paștelui, cunoscută drept Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este perioada în care credincioșii se pregătesc de Învierea lui Iisus Hristos, una dintre cele mai importante sărbători creștine.
Ce OBICEIURI trebuie să respectăm în Săptămâna Patimilor?
De când lumea, românii trebuie să respecte niște obiceiuri în Săptămâna Mare, care îi vor purifica și îi vor pregăti de spovedania și împărtășania care trebuiesc făcute înainte de Învierea Mântuitorului.
Astfel, în Săptămâna Mare, trebuie să păstrăm liniștea și tristețea generală, precum și postul, care trebie ținut cu sfințenie. Totodată, nu se fac treburi foarte mari în gospodărie, dar este foarte importantă să facem curățenie în case, în curți și gospodării, pentru a primi Învierea Domnului cum se cuvine.
În Săptămâna Mare, credincioșii se vor spovedi și împărtăși, iar un alt element important de care trebuie să ținem cont, este cel al iertării.
Citeste si: De Florii se mănâncă pește! Iată o rețetă delicioasă de macrou la cuptor
Tradiții respectate de români în Săptămâna Mare
Săptămâna Mare însumează și numeroase tradiții, ce datează încă din antichitate. În Lunea Mare, femeile vor începe curățenia de paște, curățenie în care case trebuie să se aerisească foarte bine, pentru ca relele intrate în casă după Anul Nou, să părăsească odaia. De asemenea, se spune că dacă Paștele „te prinde în necurățenie, te blesteamă casa.”
În Marțea Mar e, gospodinele fac cele mai grele treburi din casă, cum ar fi curățatul podelelor, aspiratul acestora, spălatul geamurilor și al celorlalte obiecte de mobilier. Miercurea Mare este ultima zi în care se spală și se calcă, și se spune că bărbații trebuie să stea pe lângă casă pentru a-și ajuta soțiile.
Din Joia Mare, încep tradițiile ce țin de Biserică, de religie. Astfel, în Joia Mare, este interzis să faci multe lucruri, pentru că se prăznuiesc Cina cea de Taină și spălarea picoarelor ucenicilor de către Iisus Hristos. În dimineața acestei zile, oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și împărtăși, iar seara se va ține Denia celor 12 Evanghelii. Din Joia Mare nu se mai bat clopotele în biserici, ci se bate toaca. În Joia din Săptămâna Patimilor, femeile vor coace bucatele de pe masa de Paște, vor înroși ouăle, simbolul Sfintelor Paști.
Penultima zi din Săptămâna Mare, Vinerea Patimilor, este o zi de doliu, precum și zi de post negru. În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici și n use folosește oțetul, pentru că Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Sale au fost udate cu oțet, în loc de apă.
Totodată, în Vinerea Mare nu se merge pe câmp, nu se fac munci agricole, pentru că una dintre celelalte denumiri ale acestei zile, este Vinerea Seacă- se spune că tot ce se seamănă în această zi din Săptămâna Patimilor, nu va rodi. Nu se vor sacrifica nici animale, gospodinele nu vor spăla, nu vor coase și nici nu vor face curățenie.
În Sâmbăta Mare, femeile pregătesc bucatele pentru masa de Paști și se preocupă de hainele noi, sau de hainele pe care le vor coase, pentru seara Învierii. De asemenea, în seara aceasta, se va pregăti coșul pentru biserică, unde se vor pune bucatele pe carele vom sfinți. Printre ele, trebuie să avem neapărat pască, ouă roșii, cozonac și lumânare.