Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt sarbatoriti de crestinii ortodocsi la 8 noiembrie, fiind totodata patronii spirituali ai Jandarmeriei Romane.
In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decat Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun ca el poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora”. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.
In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
„Vara Arhanghelilor” tine o zi. Pe langa aceasta, intre Arhangheli si Craciun trebuie neaparat sa mai fie trei-patru zile senine si calduroase, numite „vara iernii”.
In sambata dinaintea sarbatoririi se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Mosii de Arhangheli”. Fiecare om trebuie sa aprinda o lumanare, care ii va fi „lumina de veci” in lumea de dincolo. Se aprind lumanari atat pentru oamenii in viata, cat si pentru cei disparuti fara lumanare.
Sursa: Realitatea.net
In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decat Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun ca el poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.
In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora”. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.
In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
„Vara Arhanghelilor” tine o zi. Pe langa aceasta, intre Arhangheli si Craciun trebuie neaparat sa mai fie trei-patru zile senine si calduroase, numite „vara iernii”.
In sambata dinaintea sarbatoririi se fac praznice pentru sufletul mortilor. Ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Mosii de Arhangheli”. Fiecare om trebuie sa aprinda o lumanare, care ii va fi „lumina de veci” in lumea de dincolo. Se aprind lumanari atat pentru oamenii in viata, cat si pentru cei disparuti fara lumanare.
Sursa: Realitatea.net
