Rochia de mireasa are o vechime de peste 2000 de ani! Primele file de istoria ei sunt scrise de miresele din Egipt care purtau mai multe randuri de materiale simple de culoare alba unul peste altul.
Si in Grecia Antica, albul era culoare de sarbatoare si reprezenta un prilej de bucurie. In Roma Antica, miresele utilizau rochii din materiale foarte moi, ceva asemanator voalului sau matasei si bineinteles tot in aceeasi nuanta alba. Purtarea unei astfel de rochii insemna un tribut adus zeului Hymen, zeul fertilitatii si al casatoriei. Un obicei curios pentru acele vremuri era ca atat miresele elene, cat si cele romane purtau pe fata un voal colorat ce simboliza devotamentul si supunerea fata de viitorul sot.
Prima mireasa recunoscuta ca a purtat rochia alba pentru o ceremonie a fost Anna de Bretania in sec. XV-XVI la casatoria cu regele Louis al XII-lea al Frantei. Margaret Tudor, fiica lui Henry al VI-lea, a purtat la nunta ei o rochie de damasc alb care era tivita cu rosu-stacojiu, culoarea traditionala a familiilor regale.
Astfel, in 1612, printesa Elisabeta, fiica lui James I, a purtat o rochie argintie, brodata cu perle, fir de argint si pietre pretioase. Cu timpul insa, incepand cu secolul al XVIII-lea si pana la jumatatea sec. XIX-lea, rochiile de mireasa devin din ce in cea mai sophisticate: materiale si decoratiuni scumpe, culorile preferate fiind argintiul in combinatie cu rosu. Insa cea care a dat fost un trend setter in materie de rochii de mireasa a fost Victoria I a Regatului Unit care, in anul 1840, a purtat la nunta sa o rochie alba din satin impodobita cu flori de portocal si dantela brodata.