Ciobănașul Ionuț Lazăr a făcut destăinuiri emoționante despre povestea sa de viață. Iată ce lecții importante a învățat, încă de la o vârstă fragedă!
Ionuț Lazăr este un tânăr ciobănaș de doar 22 de ani, din satul Deleni, județul Mureș. Aceasta are o poveste impresionată de viață, iar tânărul nu s-a sfiit să vorbească despre greutățile prin care a trecut. Iată despre ce este vorba!
Care este povestea de viață a tânărului ciobănaș Ionuț Lazăr
În urmă cu ceva timp, Ionuț a plecat în Germania pentru a-și construi un trai mai bun. Tânărul a lucrat în domeniul construcțiilor, în demolări, loc unde a realizat că munca este extrem de solicitantă, iar dorul de casă devine din ce în ce mai apăsător.
Jurnalist: El te-a crescut, Ionuț?
Ionuț: Da, el.
Jurnalist: Dar, acum spune-mi un pic…
Ionuț: Când mă bătea mama, el mă scotea.
Jurnalist: Da? Dar, maică-ta nu mai este, nu?
Ionuț: Trăiește mama, numai că și-a refăcut viața.
Jurnalist: Am înțeles. Deci, tu ai mamă?
Ionuț: Da, am mamă, la Ideci.
Jurnalist: Aa, nu am știut! Ai avut o copilărie ușoară?
Citește și: DETALIUL care s-a văzut în patul lui Jaqueline și al lui Alexandru! Au s... Vezi mai mult- kanald.ro
Ionuț: Am avut o copilărie foarte frumoasă, pot să zic. Am știut să mă bucur de ea, am umblat și la oi, m-am și jucat ca toți copiii.
De asemenea, în cadrul unui alt videoclip al aceluiași canal menționat anterior, Ionuț a discutat despre faptul că greutățile vieții l-au maturizat încă de la o vârstă fragedă, însă acum este mult mai înțelept.
Ionuț: Eu cred că n-ar trebui să ne dușmănim atâta. Să nu mai există atâta ură, atâta ciudă între oameni, să nu ne dușmănim. Să ne înțelegem că orice ar fi, suntem toți egali față de Dumnezeu. Deci nu există că ăla e mai sus sau e mai văzut în fața lui Dumnezeu. Nu, cu toți suntem egali. Cred că ar fi mai bine să ne iubim pe noi înșine, noi între noi, să ne iubim, să nu purtăm ură. Cred că acela ar fi principiul pentru o lume mai bună.
Jurnalist: Am observat că îl pomenești mult pe Dumnezeu. De unde ai primit învățătura asta sau dragostea asta?
Ionuț: Să știi că nu a venit așa sau moștenire, a venit de la sine. Pentru că am trecut prin multe greutăți în viața asta și multe năcazuri care m-au mâncat. Și primul necaz care mie mi-a schimbat foarte mult viața a fost când l-am pierdut pe tata. Aia a fost... Atunci s-au schimbat toate. Și după aia a fost după altă schimbare când l-am pierdut pe bunicul, pe moșul, aia a fost altă schimbare. Și n-am găsit medicament să repare ce a fost stricat, numai lângă Dumnezeu. Să mă apropii mai tare față de Dumnezeu. Veneam de la școală sâmbăta, duminica eram la oi. Deci veneam vinerea și sâmbăta, duminica eram la oi. După aia la școală, după aia tot așa. În loc să mă odihnesc, să mă joc, cum se jucau copiii mai demult, eu lucram. Eram tot obosit, mergeam la școală tot obosit.