Misterul din spatele faptului ca anumite persoane par sa aiba plamani sanatosi la varsta a treia, in ciuda faptului ca au fumat aproape intreaga lor viata adulta, a fost descifrat de cercetatorii din Marea Britanie, informeaza bbc.com.
Studiul, realizat pe un esantion de peste 50.000 de persoane, a aratat faptul ca anumite mutatii favorabile se produc la nivelul ADN-ului unora dintre fumatori pentru a stimula functionarea plamanilor, mascand astfel impactul negativ al fumatului.
Cercetatorii de la Medical Research Council spun ca aceasta descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care ar putea sa amelioreze functionarea plamanilor, scrie MEDIAFAX.
Însa refuzul de a fuma reprezinta intotdeauna cea mai buna optiune, au adaugat autorii studiului.
Multi dintre fumatori – insa nu toti – dezvolta boli pulmonare. Însa aceleasi boli sunt dezvoltate si de anumite persoane care nu au fumat niciodata.
Cercetatorii britanici au analizat o cantitate uriasa de date genetice de la voluntarii care au participat la proiectul stiintific Biobank.
Savantii au analizat in special cazurile de bronhopneumopatie obstructiva cronica (COPD), o afectiune care duce la tulburari respiratorii, tuse si infectii pulmonare repetate.
Boala afecteaza 3 milioane de persoane in Marea Britanie si include afectiuni precum bronsita si emfizem pulmonar.
omparand datele medicale ale fumatorilor, ale nefumatorilor, ale bolnavilor cu COPD si ale voluntarilor sanatosi, cercetatorii britanici au descoperit ca anumite fragmente din ADN-ul uman reduc riscul de COPD.
Asadar, fumatorii cu „gene bune” au un risc mai mic de COPD decat cei cu „gene proaste”.
Profesorul Martin Tobin, cercetator la Universitatea Leicester, participant la acest studiu, spune ca genele par sa influenteze felul in care plamanii cresc si felul in care aceste organe raspund in cazul unor vatamari.
Fumatul creste si riscul de boli cardiace si cancer – insa aceste riscuri nu au fost luate in calcul in cadrul studiului.
Savantii britanici au descoperit si fragmente ale codului genetic care sunt mai des intalnite la fumatori decat la nefumatori.
Acele fragmente de ADN par sa altereze functionarea creierului si rapiditatea cu care o persoana devine dependenta de nicotina, insa rezultatele trebuie sa fie confirmate de studii viitoare.
Studiul a fost prezentat la o reuniune organizata de European Respiratory Society si publicat in revista Lancet Respiratory Medicine.
Studiul, realizat pe un esantion de peste 50.000 de persoane, a aratat faptul ca anumite mutatii favorabile se produc la nivelul ADN-ului unora dintre fumatori pentru a stimula functionarea plamanilor, mascand astfel impactul negativ al fumatului.
Cercetatorii de la Medical Research Council spun ca aceasta descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care ar putea sa amelioreze functionarea plamanilor, scrie MEDIAFAX.
Însa refuzul de a fuma reprezinta intotdeauna cea mai buna optiune, au adaugat autorii studiului.
Multi dintre fumatori – insa nu toti – dezvolta boli pulmonare. Însa aceleasi boli sunt dezvoltate si de anumite persoane care nu au fumat niciodata.
Cercetatorii britanici au analizat o cantitate uriasa de date genetice de la voluntarii care au participat la proiectul stiintific Biobank.
Savantii au analizat in special cazurile de bronhopneumopatie obstructiva cronica (COPD), o afectiune care duce la tulburari respiratorii, tuse si infectii pulmonare repetate.
Boala afecteaza 3 milioane de persoane in Marea Britanie si include afectiuni precum bronsita si emfizem pulmonar.
omparand datele medicale ale fumatorilor, ale nefumatorilor, ale bolnavilor cu COPD si ale voluntarilor sanatosi, cercetatorii britanici au descoperit ca anumite fragmente din ADN-ul uman reduc riscul de COPD.
Asadar, fumatorii cu „gene bune” au un risc mai mic de COPD decat cei cu „gene proaste”.
Profesorul Martin Tobin, cercetator la Universitatea Leicester, participant la acest studiu, spune ca genele par sa influenteze felul in care plamanii cresc si felul in care aceste organe raspund in cazul unor vatamari.
Fumatul creste si riscul de boli cardiace si cancer – insa aceste riscuri nu au fost luate in calcul in cadrul studiului.
Savantii britanici au descoperit si fragmente ale codului genetic care sunt mai des intalnite la fumatori decat la nefumatori.
Acele fragmente de ADN par sa altereze functionarea creierului si rapiditatea cu care o persoana devine dependenta de nicotina, insa rezultatele trebuie sa fie confirmate de studii viitoare.
Studiul a fost prezentat la o reuniune organizata de European Respiratory Society si publicat in revista Lancet Respiratory Medicine.
