Masa de Paște ocupă un loc central în tradițiile românești, fiind un moment de sărbătoare, comuniune și bucurie
Masa de Paște ocupă un loc central în tradițiile românești, fiind un moment de sărbătoare, comuniune și bucurie după perioada postului. Pentru români, aceasta nu este doar o simplă masă festivă, ci un ritual încărcat de simboluri, obiceiuri transmise din generație în generație și preparate cu semnificație profundă. De la ouăle roșii la cozonac, fiecare aliment are o poveste, iar întregul ospăț reflectă renașterea, speranța și victoria vieții asupra morții.
Semnificația simbolică a mesei de Paște
După cele 40 de zile de post, în care credincioșii se abțin de la alimente de origine animală, masa de Paște marchează un nou început – spiritual și trupesc. Este o masă a reîntregirii familiei, a mulțumirii și a binecuvântării. Fiecare preparat tradițional are o valoare simbolică:
-
Ouăle roșii: simbol al vieții și al jertfei lui Hristos. Roșul amintește de sângele vărsat pe cruce.
-
Carnea de miel: evocă sacrificiul Mântuitorului și este asociată cu mielul pascal din Vechiul Testament.
-
Pască: reprezintă trupul lui Hristos și este un colac ritualic, îmbogățit cu brânză dulce, ouă și stafide.
-
Vinul roșu: simbolizează sângele lui Hristos și însoțește adesea prima gustare de după Înviere.
-
Cozonacul: desertul tradițional al bucuriei și al sărbătorii, care completează masa în mod festiv.
Preparatele tradiționale de Paște
1. Ouăle vopsite
Cele mai cunoscute sunt ouăle roșii, dar în multe regiuni ale țării se vopsesc și în alte culori (galben, verde, albastru) sau se încondeiază manual, cu motive tradiționale. În ziua de Paște, ouăle se ciocnesc între membrii familiei cu formula „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”, simbolizând biruința vieții.
2. Drob de miel
Un preparat nelipsit, făcut din organele mielului (ficat, inimă, rinichi), verdețuri (ceapă, usturoi, pătrunjel), ouă și condimente. Se coace în tavă, adesea învelit în prapur (membrană naturală), și se servește ca aperitiv.
3. Friptura de miel
Friptura se pregătește simplu, la cuptor, cu usturoi, vin și condimente.
4. Pasca
Pască tradițională este un aluat dospit, umplut cu brânză dulce, ouă, smântână, zahăr și stafide. De obicei are formă rotundă și este decorată cu o cruce din aluat. Este considerată un preparat ritualic și se duce adesea la biserică pentru a fi sfințit în noaptea Învierii.
5. Cozonacul
Cozonacul este desertul clasic al sărbătorilor mari. Umplut cu nucă, cacao, rahat sau mac, el simbolizează belșugul și bucuria. Se frământă cu migală și se coace în ajunul Paștelui, fiind oferit și musafirilor.
Citește și: Este cod roșu de viscol! Rafale de peste 120 km/h și vizibilitate zero în zonele montane- kanald.ro
Obiceiuri legate de masa de Paște
-
În multe gospodării, masa începe cu ouăle roșii și o rugăciune.
-
În unele zone, primul ou se ciocnește cu capul familiei, iar cel care are oul „necrăpat” se spune că va avea noroc tot anul.
-
La masa de Paște, se consumă adesea și preparate sfințite în noaptea Învierii, din coșul pascal dus la biserică.
Masa ca loc de întâlnire și comuniune
Dincolo de aspectul culinar, masa de Paște este un moment în care familia se adună în jurul aceleiași mese, în liniște, recunoștință și sărbătoare. Este un prilej de revedere cu cei dragi, de reconectare spirituală și de reînnoire a tradiției. Chiar și în mediul urban, unde obiceiurile sunt mai simplificate, masa pascală rămâne un reper de identitate culturală și spirituală.
Concluzie
Masa de Paște la români este mai mult decât o tradiție gastronomică – este un act de celebrare a vieții, a credinței și a familiei. În fiecare preparat se ascunde o poveste, un simbol, o legătură cu trecutul și un mesaj pentru viitor. Fie că este ținută cu strictețe sau adaptată vremurilor moderne, masa de Paște rămâne un moment sacru și plin de semnificație în cultura românească.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Paște la români: De la Joia Mare la Înviere
