Jurnalistul a făcut declarații uluitoare despre experiența trăită în Munții Bucegi.
Mădălin Ionescu se numără printre cei mai cunoscuți și apreciați foști prezentatori TV din țara noastră. Recent, jurnalistul a dezvăluit o experiență misterioasă pe care a trăit-o în Munții Bucegi, lângă Sfinx. Iată despre ce este vorba!
Mădălin Ionescu, experiență stranie în Munții Bucegi
În urmă cu puțin timp, Mădălin Ionescu a discutat despre o situație bizară care i s-a întâmplat în urmă cu aproape trei decenii. În perioada studenției, acesta a mers cu colegul său de cameră la cabana de la „Babele”, pentru o scurtă aventură montană. În acea seară, vremea s-a schimbat brusc. Cei doi au dormit într-o cameră mare, cu multe paturi goale și un singur geam care se mișcă amenințător în bătaia vântului.
„Am mai multe povești un pic ieșite din tipare cu câini. Una s-a întâmplat în 1991. Nu o să uit niciodată. Nu am cum. 1 octombrie. M-am dus până la Cabana de la «Babele», acolo unde este Sfinxul din Bucegi. Eram cu colegul meu de cameră de la Facultatea de Istorie a Universității din București, Caragea.
Ne-am cazat la «prici». Erau vreo 20 de paturi într-o cameră uriașă. Doar noi doi. Nu a fost romantic, stați liniștiți. Pe vremea aia bărbații erau bărbați, cu rare excepții. Singurul geam al încăperii, prins cu o sârmă, se hâțâia zdravăn. Noaptea aia a nins puternic. Straniu. Era 1 octombrie, repet.
Dimineața, zăpada intrase în cameră, iar afară era peste un metru. Personalul de acolo ne-a spus că, dacă nu plecăm cu telecabina, riscăm să stăm la prici și să tăiem lemne toată iarna.
Caragea a rămas după micul dejun la o cafea și o țigară «Carpați». Doar când luam bursă ne permiteam Assos, Chesterfield, vreun Lucky Strike sau Gauloise Blonde. Eu am ieșit prin zăpadă. Plecasem cu niște ghete scâlciate, tipice acelor ani. Le spuneam «bocate» sau «ciocanci», pentru că nu erau nici ciocate, nici bocanci. Ceva între. Experiența a devenit și mai stranie după ce câinele roșu, cu care Mădălin s-a jucat vreme de jumătate de oră, a dispărut brusc, ca și cum nu ar fi fost acolo.
M-am îndreptat spre Sfinx și… în fața mea un dulău imens, roșu complet. Nu am mai văzut așa ceva în viața mea. Aveam cu mine un aparat foto Smena 8M, cu film Kodak color, făcut cadou de un unchi din București. Om cu posibilități.
Am iubit câinii de mic. Sunt câine de metal în zodiacul chinezesc. Poate de asta. Dulăul s-a repezit la mine chiar în fața Sfinxului. Nu ca să mă jupoaie de viu, ci se gudura din tot trupul. M-am jucat cu el probabil mai mult de jumătate de oră, printr-un omăt uriaș. Nu am știut când a trecut timpul.
Citește și: Se taie pensiile! Bolojan a făcut anunțul- stirilekanald.ro
La un moment dat mi-am amintit de telecabină. Eram la un metru de Sfinx. I-am spus câinelui să mă aștepte și am făcut câțiva metri spre cabană. Am întors privirea după el. Dispăruse. Nici urmă. Nimic”, povestește acesta într-un mesaj postat pe Facebook.
În momentul în care s-a întors la cabana, prezentatorul TV a întrebat personalul cabanei dacă știe cineva ceva de acel câine, iar răspunsul a fost că nimeni nu văzuse vreodată un astfel de animal în zonă. De atunci, vedeta poartă această amintire cu el, care îi ridica și astăzi multe semne de întrebare.
„Nu o să știu niciodată ce a fost acolo. Am întrebat femeile de la bucătărie dacă îl știau. Nu. Hotărât. Nimeni de acolo. Nici cei cu telecabina nu știau nimic. Nici nenea care făcea focul. Nimeni.
Nu o să uit niciodată acel câine mare, roșu și jucăuș. Un semn de prietenie al Sfinxului? Un semn de rămas bun? Era paznicul lui? Nu am mai fost acolo de peste 30 de ani. Port episodul în suflet. Poate într-o zi voi înțelege mesajul. Dar dacă nu mi-a transmis Sfinxul nimic, de ce era câinele roșu?”, a conchis jurnalistul.