ÎPS Pimen a murit. Ce a făcut înainte să moară

Trinitas a anunțat în cursul nopții că ÎPS Pimen a murit

Î PS Pimen a murit. 

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, în vârstă de 90 de ani, a fost internat pe 20 aprilie la Institutul de Boli Infecțioase ” Matei Balș” din Capitală, după ce a fost confirmat pozitiv la testul pentru coronavirus. La ”Matei Balș”, ÎPS Pimen a fost intubat deoarece a suferit complicații pulmonare. Acesta va fi înmormântat la Mănăstirea Putna.

”Înalt preasfințitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul! Dumnezeu să-l odihnească!”, a anunțat, în noaptea de marți spre miercuri, Trinitas TV.

ÎPS Pimen și-a petrecut ultimii 29 de ani de viață la conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

”Când eram mai mărişor mergeam cu vitele”

„Când şi cum a apărut chemarea care m-a determinat să-mi dedic întreaga viaţă Bisericii? Treptat.

Începând din copilărie, prin felul de a trăi viaţa. Ea a apărut când eram în clasa a treia de liceu, dar până atunci tot se depăna în sufletul meu. De ce? Eu, de mic copil, am fost la biserică. Era, pentru mine, o mare bucurie să mă duc la biserică şi să particip activ. A contribuit foarte mult şi felul de viaţă pe care l-am dus. Am fost doi copii acasă.

Eu şi o soră mai mică cu patru ani. Am fost supuşi unei discipline greu de crezut pentru mulţi. Eu mergeam la şcoala primară, care era gard în gard cu casa, ieşeam din curte atunci când se apropia învăţătorul de şcoală. Deci cu un minut înainte. Tata nu mă lăsa să merg mai repede. Copiii se jucau, se mai certau şi înjurau şi tata nu mă lăsa, ca să nu învăţ obiceiurile acestea.

Când eram mai mărişor mergeam cu vitele.

Le păşteam într-o pădure boierească. Eram singur în acea pădure. Deci, o viaţă de sihastru. Când păşteam vitele, într-o perioadă când nu se mai ţinea cont, toamna, de proprietate, mergeam cu copiii, dar nu cu toţi, ci doar cu doi-trei şi eu căutam să o iau puţin mai înainte şi mă suiam pe un deal şi de acolo număram munţii Vrâncioaiei, cei şase munţi, şi eram cu dorinţa spre Mănăstirea Putna, spre Ştefan cel Mare.

Deci petrecându-mi timpul în felul acesta şi citind şi literatură religioasă şi mai ales o carte, <<Îndrumarea Vieţii>>, unde se spunea că dacă vrei să aduci o jertfă mai mare lui Dumnezeu în viaţa ta să iei calea vieţii mănăstireşti. A mai contribuit şi preotul satului, prin predică, dar şi corul de la biserică, un cor excepţional. Toate acestea au contribuit la chemarea spre viaţa monahală”, povestea ÎPS Pimen despre copilărie.

ÎPS Pimen își pregătise sicriul din 2019

Ultimul interviu pe care l-a acordat ÎPS Pimen a fost la 1 noiembrie 2019, pentru „Monitorul de Suceava”.

Spunea atunci că își dorește să fie înmormântat în Bucovina: ”Pentru că aici mi-am trăit cei mai frumoși ani din viața mea, frumusețe în cadrul culturii și a credinței. Și am ales loc de înmormântare Sihăstria Putnei, un schit al Mănăstirii Putna.

De ce mi-am ales acest lor de înmormântare? Pentru că după ocuparea Bucovinei de către Austria, la un an sau doi, împăratul a dat dispoziție ca în școlile primare din Bucovina să se introducă predarea în limba germană. Și acești sihaștri au făcut scrisoare către împărat, scrisoare de protest.

Au spus că dacă se va întâmpla așa se va desființa neamul românesc. Nu s-a dat curs cererii lor, lucrurile au mers înainte. Dar acești sihaștrii… Sihaștri iubitori de țară și de neam românesc… Iar oamenii de aici, de la Putna, au contribuit la formarea mea și la zidirea mea sufletească. Când am auzit <<Balada>> lui Ciprian Porumbescu, am zis că nu poate să fie un cântec mai frumos decât această baladă. Arată durerea ocupației austriece, dar arată și o rază de bucurie pentru un viitor mai luminos pentru bucovineni. Este istoria Bucovinei pe coardele unei vioare.

Citește și: Horoscop dragoste martie 2026: Un semn zodiacal se desparte de persoana iubită după ce află că a fost înșelat- kanald.ro

Citește și: Cum se calculează în 2026 impozitul pentru casă?- stirilekanald.ro

Sicriul mi l-am pregătit. Este din lariță. L-am pregătit frumos, m-am așezat în el, am văzut că încap. Ștergarele le-am pregătit, lumânărele le-am pregătit, mai trebuie să fiu pus în sicriu și băgat în mormânt. Și-am zis că după ce voi fi băgat în mormânt și oamenii vor pleca, și va rămâne doar groparul, să se audă, mai încet, așa, în surdină, Marșul funebru, de <<Chopin>>, Balada lui <<Ciprian Porumbescu>>, ceva din <<Rapsodia>> lui George Enescu și un bucium. Sau două buciume. Să fie… Să cânte așa, mai în surdină…

Pentru că este prea frumoasă Bucovina și prea frumoase cântecele noastre românești. Sunt dumnezeiești! Și am zis să fie și o trăistuță, în care să pună câteva fotografii cu copii și adulți îmbrăcați în portul național. Aceste imagini nu vor pieri niciodată în fața lui Dumnezeu! Și eu când mă voi prezenta în fața lui Dumnezeu voi spune că aceștia sunt oamenii cu care am trăit și care m-au ajutat să trăiesc frumos. Pentru că multe am învățat de la ei, chiar și de la copii”.

Cine e Pimen Zainea

Înalt Prea Sfinţitul Pimen Zainea s-a născut la 25 august 1929, primind la botez numele Vasile. Urmează studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1953-1957), iar mai târziu studiază la Universitatea din Köln (1976-1977).

Este tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ, la 10 martie 1951, sub numele Pimen. A îndeplinit câteva misiuni peste hotare, în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din Statele Unite şi Canada (1977) şi la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim (1978-1979).

La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. La data de 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.