Imbatranirea prematura a creierului poate fi prevenita daca oamenii dorm sapte ore pe noapte, citesc carti in loc sa se uite la televizor, discuta cu alte persoane si mananca sanatos, sustin specialistii neurologi prezenti la o reuniune in domeniu care a inceput, luni, la Cluj-Napoca.
Presedintele Societatii de Neurologie din Romania, Dafin Muresanu, a declarat, luni, la Cluj-Napoca, intr-o conferinta de presa, ca preventia imbatranirii creierului e posibila la persoane sanatoase, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Preventia imbatranirii creierului e posibila la persoane sanatoase. Nu exista un remediu unic care sa ne ofere garantia ca vom imbatrani cu creierul mai tarziu. Complexitatea vietii fiecaruia trebuie ajustata, trebuie sa ne alocam timp pentru a ne odihni, e nevoie de un somn de sapte ore pe noapte, sa avem o viata emotional-cognitiva echilibrata, fara exces de emotii. Sa nu plonjam complet intr-o activitate care nu presupune interactiune umana, daca pe parcursul zilei avem numai activitate pe email, la calculator, fara dialog cu alte persoane, apar probleme. De asemenea, supraexpunerea la tehnologii reprezinta un potential pericol. Apoi, alimentatia e fundamentala, trebuie sa mancam la timp si echilibrat, e nevoie de alimentatia sanatoasa”, a spus Muresanu.
Potrivit acestuia, este nevoie, de asemenea, de o activitate cognitiv activa, „lucrul cu cuvantul, mai mult decat cu imaginea”.
„Sa nu ne abandonam in fata televizorului, sa mai citim o carte, sa avem interactiuni care sa ne aduca la un nivel de deconectare foarte buna. Interactiunea, comunicarea interumana, nu solitudinea, este foarte importanta”, a spus Muresanu.
Dafin Muresanu a subliniat ca, pana de curand, se considera ca imbatranirea creierului incepe de la 60 de ani, dar exista studii care au redus considerabil acest prag pana la 45 de ani.
„Daca vrem sa incetinim procesul de imbatrire trebuie avut grija de creier in conditiile in care imbatranirea organismului tine de modul in care imbatraneste creierul. Exista un cumul de factori care pot genera imbatranirea cerebrala precoce, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuala, stresul”, a mai spus Muresanu.
El a mentionat ca printre „semnalele de alarma” care indica o imbatranire cerebrala precoce se numara tulburari de memorie dese, lipsa de concentrare si atentie, senzatia de epuizare, alunecare spre depresie.
Presedintele Societatii de Neurologie din Romania, Dafin Muresanu, a declarat, luni, la Cluj-Napoca, intr-o conferinta de presa, ca preventia imbatranirii creierului e posibila la persoane sanatoase, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Preventia imbatranirii creierului e posibila la persoane sanatoase. Nu exista un remediu unic care sa ne ofere garantia ca vom imbatrani cu creierul mai tarziu. Complexitatea vietii fiecaruia trebuie ajustata, trebuie sa ne alocam timp pentru a ne odihni, e nevoie de un somn de sapte ore pe noapte, sa avem o viata emotional-cognitiva echilibrata, fara exces de emotii. Sa nu plonjam complet intr-o activitate care nu presupune interactiune umana, daca pe parcursul zilei avem numai activitate pe email, la calculator, fara dialog cu alte persoane, apar probleme. De asemenea, supraexpunerea la tehnologii reprezinta un potential pericol. Apoi, alimentatia e fundamentala, trebuie sa mancam la timp si echilibrat, e nevoie de alimentatia sanatoasa”, a spus Muresanu.
Potrivit acestuia, este nevoie, de asemenea, de o activitate cognitiv activa, „lucrul cu cuvantul, mai mult decat cu imaginea”.
„Sa nu ne abandonam in fata televizorului, sa mai citim o carte, sa avem interactiuni care sa ne aduca la un nivel de deconectare foarte buna. Interactiunea, comunicarea interumana, nu solitudinea, este foarte importanta”, a spus Muresanu.
Dafin Muresanu a subliniat ca, pana de curand, se considera ca imbatranirea creierului incepe de la 60 de ani, dar exista studii care au redus considerabil acest prag pana la 45 de ani.
„Daca vrem sa incetinim procesul de imbatrire trebuie avut grija de creier in conditiile in care imbatranirea organismului tine de modul in care imbatraneste creierul. Exista un cumul de factori care pot genera imbatranirea cerebrala precoce, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de alcool, suprasolicitarea intelectuala, stresul”, a mai spus Muresanu.
El a mentionat ca printre „semnalele de alarma” care indica o imbatranire cerebrala precoce se numara tulburari de memorie dese, lipsa de concentrare si atentie, senzatia de epuizare, alunecare spre depresie.
