De cate ori ni s-a intamplat sa fim agitati sau stresati sau, dimpotriva, bucurosi de o reusita si primul gest facut a fost deschiderea frigiderului?
Alimentatia emotionala este un obicei prin care se consuma mari cantitati de alimente (de obicei alimente preferate sau de cele mai multe ori, nesanatoase) ca urmare a unor stari sufletesti, si nu a senzatiei de foame, sustin nutritionistii.
“Studiile estimeaza ca 75% din persoanele obeze se supra-alimenteaza pe fond emotional. Majoritatea oamenilor a observat ca alimentele pot aduce chiar si pe o perioada scurta un oarecare comfort si de aceea pentru rezolvarea problemelor emotionale se apeleaza cu usurinta la alimente, in loc sa se incerce sa se rezolve efectiv cauza problemelor. Munca excesiva, depresia, plictiseala, singuratatea, enervarea cronica, anxietatea, frustrarea, stresul, problemele legate de relatiile interpersonale si incredere in sine scazuta, toate acestea pot duce la supraalimentare si o nedorita crestere in greutate. Identificand factorii care declanseaza mancatul in exces, putem utiliza tehnicile cele mai potrivite pentru a controla problemele emotionale pe care le avem si pentru a scoate din ecuatie alimentatia excesiva si cresterea in greutate”, a explicat nutritionistul Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, situatiile si starile emotionale care pot declansa un astfel de consum nepotrivit de alimente pot fi incadrate in 5 categorii principale: sociala — mancatul in compania altor persoane — se poate manca in exces ca raspuns la incurajarile celor din jur, se poate manca pentru a nu face nota discordanta sau pentru a nu se simti intr-un mod nepotrivit alaturi de ceilalti; emotionala — mancatul ca raspuns la plictiseala, stres, oboseala, tensiune, depresie, manie, anxietate sau singuratate, in dorinta de a incerca “umplerea golului”; circumstantiala — mancatul pentru ca exista ocazia, exista posibilitatea de a o face. De exemplu, vazand o reclama la un anumit aliment, trecand pe langa o patiserie sau restaurant, asociind consumul de alimente anumite activitati, ca statul la televizor, vizionarea unor filme sau emisiuni sportive.
Alte situatii sunt: psihologica — mancatul ca expresie a unei imagini negative asupra propriei persoane sau gasirea de scuze pentru a manca si fiziologica — mancatul ca raspuns la unele probleme ale organismului, cum ar fi potolirea foamei datorata nerespectarii meselor sau mancatul pentru a linisti durerile de cap sau alt disconfort.
Lygia Alexandrescu a precizat ca identificarea acestor factori declansatori este primul pas, dar acest fapt in sine nu este suficient pentru a altera un comportament.
“De obicei, odata ce s-a identificat un model comportamental, mancatul ca raspuns la unele emotii sau situatii a devenit deja un obicei. Si trebuie cat mai repede scapat de acest obicei”, a sustinut nutritionistul.
Al doilea pas este acela al gasirii unor posibile alternative la mancatul excesiv.
“Atunci cand cautam alimente ca raspuns la un anumit factor declansator, este bine sa se incerce o activitate inlocuitoare: citirea unei carti captivante, iesirea la o plimbare sau la alergat, practicarea unor exercitii de respiratie, activitati prin casa sau spalatul masinii, mersul la coafor sau prin magazine de haine sau orice alta activitate placuta sau necesara pana cand impulsul respectiv trece. Dar daca distragerea cu ajutorul acestor trucuri este lipsita de succes, trebuie apelat la ajutorul de specialitate: sfatul medicului de familie, al nutritionistului, al psihologului”, a afirmat Lygia Alexandrescu.
Ea a sustinut ca, pe masura ce se constientizeaza actul alimentar si mai ales se aplica strategiile de control al acestuia, comportamentul fata de alimente va fi unul firesc, increderea in propria persoana va fi la cote maxime iar oglinda va fi din nou un prieten.
Sursa: www.doctorulzilei.ro
