Salcia este un arbore foios, care creste pe malul apelor, in lunci, zavoaie, locuri umede, in zonele de deal si campie.
Tulpina, care adeseori poate creste stramba, atinge inaltimi de 25 (30) m. Scoarta este la inceput neteda, de culoare cenusiu-verzui, iar apoi apar crapaturi in lungime. Frunzele au forma de lance, lungi de pana la 10 cm, cu margini neregulate si culoare verzui-argintiu.
Acidul acetilsalicilic, componenta principala a renumitei aspirine, a fost extras pentru prima oara din scoarta de salcie, in anul 1838. Ulterior, acidul salicilic a fost sintetizat pe cale chimica, fiind utilizat pe scara larga in industria medicamentelor antiinflamatoare.
In scop terapeutic se recolteaza scoarta ramurilor tinere, frunzele si florile de tip masculin (matisorii).
Scoarta de salcie contine o cantitate importanta de compusi salicilici si taninuri, precum si ceara, vitamine, celuloza, rasini, oxalati.
Substantele active continute in scoarta de salcie confera preparatelor medicinale proprietati antireumatice, antiinflamatoare, analgezice, sedative, antipiretice, tonice, astringente, hemostatice.
Indicatii terapeutice
Preparatele din scoarta de salcie sunt utilizate in afectiunile reumatice, pentru calmarea durerilor si combaterea febrei, in starile de iritabilitate nervoasa si anxietate, in insomniile pe fond nervos, in dismenoree, nevralgii, dureri musculare, stomatite, pentru combaterea transpiratiei la picioare etc.
Citeste continuarea pe : www.csid.ro