De ce viseaza oamenii? Noi raspunsuri stiintifice

Oamenii de stiinta au speculat ca visele ne ajuta sa ne imbunatatim memoria de toate tipurile.

Pe langa acest aspect, creierul foloseste perioada de somn pentru a reprocesa amintirile proaspete, asezandu-le intr-un context mental nou, transformandu-le in amintiri permanente. Aceste lucruri nu sunt, totusi, usor de demonstrat. Un nou studiu facut de un grup de cercetatori francezi ar putea adauga mai multe piese la puzzle-ul mecanismelor visului, potrivit playtech.

Somnul fiecaruia dintre noi urmeaza un ciclu regulat in fiecare noapte, fiind compus din cele doua tipuri de somn: REM (rapid eye movement) si NREM (non-rapid eye movement, care este impartit in 4 stadii).

Bebelusii impart in mod egal timpul de somn intre somnul de tip REM si cel NREM, insa adultii petrec doar 20% din somn in faza REM, care la batranete ocupa doar 15% din perioada totala de odihna.

Fiecare ciclu de somn dureaza aproximativ 90 de minute si incepe cu primele 4 etape ale somnului NREM. Primele doua etape ale somnului NREM reprezinta un somn usor, in care muschii corpului se relaxeaza si ritmul inimii incetineste.

Etapele 3 si 4 ale somnului NREM reprezinta somnul adanc, in timpul caruia undele cerebrale incetinesc.

Ciclul continua in sens invers, dinspre etapa 4 a somnului NREM pana la etapa 1, care este urmata de somnul REM. Apoi, ciclul se reia.

Cobaii se aseamana cu oamenii din acest punct de vedere, urmand acelasi ciclu. Urmarind activitatea cerebrala pe electroencefalograme, oamenii de stiinta au observat ca in timpul somnului REM creierul prezinta o activitate similara cu cea din starea de trezie, insa muschii sunt inactivi, impiedicand astfel punerea in practica a viselor.

“Teoriile precedente sustineau ca starea de veghe si somnul REM sunt doua stari foarte asemanatoare”, a explicat Pierre-Hervé Luppi, co-autor al studiului publicat in Science Advances.

Noile studii indica faptul ca somnul se limiteaza la mai putine zone ale creierului. Echipa de cercetatori a masurat activitatea mentala a cobailor, verificand expresia diferitelor gene in parti ale creierului. Pentru a stabili ce expresie este specifica somnului REM, au impartit soarecii in trei grupuri: unul alcatuit din cobai care dormisera normal, unul ai carui membri fusesera deprivati de somn si altul format din soareci care, de

asemenea, nu dormisera, dar li se daduse timp sa se recupereze. S-a observat ca soarecii cu hipersomnie au petrecut mai mult timp in somnul REM si ca au avut expresii genice in cinci structuri particulare ale sistemului limbic, care este conectat cu emotiile si cu memoria.
Citeste continuarea pe: www.dcnews.ro