Israela Vodovoz a murit la 70 de ani, rapusa de boala. Vedeta suferea de astm.
Aveţi câteodată respiraţie dificilă sau aveţi senzaţia că vă sufocaţi, vă strânge sau vă apasă pieptul, sau tuşiţi persistent? S-ar putea să suferiţi de astm bronşic. Cunoscut ca fiind o boală cu evoluţie lentă şi de lungă durată, astmul este periculos şi poate pune în pericol viaţa pacienţilor.
Manifestările astmului bronşic apar din cauza îngustării căilor respiratorii, ceea ce nu permite aerului să intre şi să iasă din plămâni. Simptomele pot apărea mai des sau mai rar, de la câteva ori pe zi, la câteva ori pe săptămână sau de la un sezon la altul; uneori se pot agrava în timpul nopţii, pacientul trezindu-se cu lipsă intensă de aer sau la efortul fizic. Simptomele dispar sau se ame-liorează spontan sau cu tratament.
Nu toate persoanele reacţionează la fel, unii au simptome mai uşoare în timp ce alţii au simptome mai intense.
Factorii declansatori
Este vorba despre iritanţi sau alergeni frecvent întâlniţi, cum ar fi alergene din părul animalelor, alergene ale acarienilor din praf, de casă, schimbările de temperatură, cel mai adesea este vorba despre trecerea de la cald la rece, substanţele chimice din aer sau alimente, efortul fizic, mucegaiurile, polenurile diverselor plante, infecţiile respiratorii, emoţiile puternice sau stresul, fumul (inclusiv cel de ţigară).
La unii pacienţi, crizele pot fi provocate de aspirină sau alte medicamente. Multe persoane astmatice au moştenit genetic anumite tipuri de alergii, precum rinita alergică sau eczema alergică. Istoricul familial de alergie este un factor de risc bine cunoscut pentru astmul alergic. Cea mai puternică asociere este cu alergia mamei care reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului, de asemenea wheezingul recurent în copilărie, adică acea respiraţie şuierătoare, reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului.
