Coşul zilnic otrăvit – 11 produse alimentare obişnuite care ascund surprize neplăcute


Cu toţii ştim că dulciurile şi produsele de patiserie consumate în cantităţi mari pot duce la obezitate. Şi acesta nu este singurul efect negativ pe care produsele preferate îl pot avea asupra noastră.

 

Multe dintre mâncărurile obişnuite, promovate drept sănătoase, pot fi dăunătoare. În acest articol îţi prezentăm 11 produse consumate la scară largă, dar care ascund pericole nebănuite.

 

1. Creveţii

 

Creveţii – accesibili la preţuri din ce în ce mai mici – acumulează metale grele în organism. De aceea, este foarte important să ştii unde au fost capturaţi creveţii pe care îi consumi.

 

Dintre toate felurile de fructe de mare, creveţii sunt campioni la conţinutul de colesterol. Dacă îi consumi prea des, ei pot determina creşterea nivelului de colesterol din sânge.

 

 

2. Brânza (procesată)

 

Nu este prea sănătos să mănânci brânză ambalată în folii de plastic. Feliile de brânză topită sunt produse folosind un număr mare de aditivi chimici, care îi oferă acestui produs aroma şi culoarea specifice.

 

Aşa că, de fapt, nu mănânci „brânză ideală pentru sandviş”, ci o substanţă ce seamănă cu plasticul. De aceea, este recomandat să consumi brânză clasică, ce se vinde la calup.

 

3. Chipsurile

 

Majoritatea chipsurilor pe care le poţi cumpăra în magazine conţin mai puţini cartofi şi mai mulţi aditivi decât ai putea crede. Unele studii au arătat că majoritatea pungilor cu chipsuri au un conţinut de cartofi mai mic de 60% (restul volumului ambalajului este aer).

 

Însă în aceste pungi se află şi o cantitate uriaşă de sare, aditivi, coloranţi, conservanţi şi alte substanţe.

 

4. Orezul

 

Orezul creşte pe câmpiile inundate, iar anumite orezării din Asia sunt puternic contaminate cu arsenic, pe care apa îl scoate din sol. Arsenicul este una dintre cele mai toxice substanţe de pe Pământ, iar consumul excesiv de orez creşte şansele de diabet, boli ale sistemului nervos şi chiar cancer de prostată.

 

Savanţii de la Queen’s University din Belfast au făcut mai multe experimente privitoare la modul de gătire a orezului şi au găsit o modalitate de a-l face inofensiv. Dacă laşi orezul în apă peste noapte, concentraţia de arsenic se va reduce cu 80%.

 

5. Iaurtul

 

Iaurtul din supermarketuri conţine conservanţi, agenţi de îngroşare, potenţiatori de aromă şi alte componente „sănătoase” şi nu arată ca iaurtul clasic, făcut din lapte cu bacterii de acid lactic.

 

Principalele pericole sunt zahărul şi grăsimea. Se recomandă să nu consumi mai mult de 6 linguriţe de zahăr pe zi, iar 100 de grame de iaurt pot conţine chiar şi 3 linguriţe de zahăr!

 

Efectele secundare sunt următoarele: obezitate, riscul de diabet şi un pancreas slăbit. Iaurturile obişnuite sunt mai degrabă grase (începând de la 2,5% grăsime) şi duc la creşterea nivelului de colesterol, care poate cauza accident vascular sau infarct.

 

6. Crenvurştii şi carnea procesată

 

Dacă crenvurştii cumpăraţi de la supermarket conţin 50% carne, poţi spune că ai avut noroc. De obicei, aceştia conţin numai 10-15% carne.

 

 

 

Alte ingrediente includ făina de oase, cartilaje, piele, grăsimi vegetale şi animale, amidon, proteine de soia şi sare. Şi nu ai de unde să ştii dacă soia folosită a fost sau nu modificată genetic.

 

De obicei, se adaugă agenţi de îngroşare, coloranţi, conservanţi şi potenţiatori de aromă. Aceste suplimente se adună în corp, ne distrug sistemul imunitar, cauzează alergii şi chiar şi boli grave, cum ar fi cancerul pancreatic.

 

Crenvurştii şi cârnaţii sunt dăunători pentru copii: sistemul lor digestiv nu poate procesa aceşti compuşi chimici complecşi.

 

Pe baza cercetărilor desfăşurate asupra a 260.000 de femei, savanţii de la Universitatea din Glasgow susţin că consumul de cantităţi minime de carne procesată poate să ducă la creşterea riscului de apariţie a cancerului la sân.

 

7. Brânză mucegăită

 

Aceste feluri extravagante de brânză, cum ar fi Roquefort, Dorblu, Camembert şi Brie au câteva caracteristici folositoare.

 

Ele cresc rata absorbţiei de calciu, reduc efectele negative ale razelor ultraviolete, oferă corpului nostru proteine, previn disbacterioza, ne îmbunătăţesc fundalul hormonal şi sistemul cardiovascular.

 

Penicillium roqueforti (o ciupercă saprotrofică) subţiază sângele şi îmbunătăţeşte circulaţia. Însă trebuie să ţii minte că nu este recomandat să consumi mai mult de 50 de grame de astfel de brânză în fiecare zi.

 

Dacă depăşeşti această cantitate, microflora intestinală va fi supraîncărcată cu Penicillium, care cauzează dizbacterioză, iar corpul tău are şanse să devină dependent de antibiotice. Pe lângă asta, mucegaiul conţine fermenţi care cauzează anumite alergii.

 

Femeile însărcinate şi cele care alăptează ar trebui să elimine consumul de brânză albastră şi albă, deoarece mucegaiul de pe aceste tipuri de brânză conţine listeria, o bacterie care poate cauza boli infecţioase.

 

8. Biscuiţii săraţi

 

Îţi plac biscuiţii săraţi? Diabetul, accidentele vasculare, infarctul, obezitatea, arterioscleroza şi boala Alzheimer sunt toate „îndrăgostite” de biscuiţii săraţi.

 

Se recomandă să consumi mai puţin de o linguriţă de sare pe zi, iar un biscuit sărat conţine de trei ori mai mult decât cantitatea zilnică recomandată.

 

Din cauza cantităţilor mari de sare, tensiunea arterială poate să crească şi pot apărea spasmele arteriale.

 

9. Biscuiţii îmbrăcaţi în ciocolată

 

 

Aceştia se numără printre cele mai populare tipuri de biscuiţi. Însă aceşti biscuiţi au un dezavantaj: sunt acoperiţi cu grăsimi, în loc de ciocolată.

 

Dacă consumi în mod regulat aceşti biscuiţi cu „ciocolată”, este foarte probabil că te vei îngrăşa. Ei sunt îmbogăţiţi cu grăsimi nesaturate, care pot duce la apariţia bolilor cardiovasculare şi pot provoca o moarte timpurie.

 

10. Brioşele

 

Primul lucru care îţi va crea confuzii este durata de valabilitate a acestor produse: ele pot fi depozitate timp de cel puţin 5 luni fără să se strice.

 

Nu li se întâmplă nimic. Dozele uriaşe de grăsimi şi conservanţi fac ca acest desert să fie o adevărată otravă.

 

11. Inghetata

 

Savanţii de Universitatea din Georgia au făcut o serie de experimente şi au descoperit legătura dintre emulgatorii folosiţi în industria alimentară şi cancerul colo-rectal.

 

Când agenţii de îngroşare şi emulgatorii (polisorbat 80 şi carboximetilceluloza sau E466) sunt folosiţi împreună, ei cauzează schimbări semnificative ale microflorei intestinale.

 

Astfel, aceste substanţe îţi expun corpul la inflamaţii şi contribuie la dezvoltarea cancerului. Polisorbat 80 este adăugat îngheţatei pentru a obţine o textură mai bună şi pentru a-i preveni topirea.

 

Carboximetilceluloza este folosită ca stabilizator şi ca agent de îngroşare. Pe lângă asta, se mai foloseşte şi grăsimea lactică (aceeaşi grăsime care se foloseşte şi la fabricarea iaurtului).

 

Aceasta transformă îngheţata într-o „bombă cu grăsimi” pentru corpul nostru. Oamenii de ştiinţă de la Michigan State University au descoperit că, dacă adolescentele consumă acest produs în exces, riscul de a se îmbolnăvi mai târziu de cancer la sân creşte simţitor.

 

 

Sursa: Incredibilia.ro


Clipul zilei pe KFETELE.RO:
DISTRIBUIE
acest articol


Vedete

Fosta soție a lui Răzvan Simion, primele declarații despre noul iubit! De cât timp sunt împreună

Citește mai departe

Te-ar putea interesa si...


Parteneri

Pentru tine

Din Lifestyle

Parteneri