Doua echipe de cercetatori din China, care au lucrat independent una de cealalta, au utilizat o metoda pur chimica pentru a transforma celule epiteliale in neuroni functionali, informeaza sciencealert.com.
Una dintre cele doua echipe a lucrat cu pacienti diagnosticati cu maladia Alzheimer, iar cealalta a folosit celule epiteliale prelevate de la soareci, scrie MEDIAFAX.
"Ingredientul" lor secret a fost o formula complexa de molecule de mici dimensiuni, care au modificat genele din celulele epiteliale. Savantii chinezi spera ca noua tehnica sa poata fi utilizata in curând pentru a obtine in laborator neuroni functionali pentru a-i inlocui pe aceia deteriorati din creierele bolnavilor de Alzheimer.
De exemplu, oamenii de stiinta ar putea sa preleveze celule epiteliale, sa le transforme in neuroni si sa ii transplanteze apoi in creierul pacientului, cu un risc mic de respingere.
Procesul de transformare a unui tip de celula intr-un alt tip de celula este unul destul de complicat. Una dintre principalele provocari a constat in faptul ca pacientii risca sa primeasca o serie de celule care arata de parca au fost "transformate" cu succes, dar care nu se comporta exact la fel ca "surorile" lor naturale.
Acesta este impedimentul cu care cercetatorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite s-au confruntat in 2010, atunci când au devenit primii savanti din lume care au reusit sa transforme celule epiteliale in neuroni functionali. In loc sa foloseasca o metoda chimica, ei au inserat câteva gene in celulele epiteliale care codeaza trei tipuri de factori de transcriere- proteine care ajuta la regularizarea activitatii genelor, prin pornirea sau oprirea anumitor gene.
Insa acest proces este unul extrem de complex si dificil de realizat si, in plus, nu exista nicio garantie ca factorii de transcriere se vor comporta asa cum se asteapta oamenii de stiinta. Tehnica este insotita de un intreg lot de ingrijorari ce vizeaza siguranta procedeului, care au impiedicat folosirea acestei tehnici in aplicatii medicale existente pe piata. Cele doua echipe din China spun insa ca metoda lor chimica este mai simpla, mai sigura si reprezinta o optiune viabila pentru tratamentele viitoare.
Atât echipa care a lucrat cu celule umane, cât si echipa care a lucrat cu celule prelevate de la soareci au confirmat in doua studii, publicate separat in revista Cell Stem Cell ca acele celule epiteliale transformate au prezentat comportamente, formari de sinapse si expresii genetice similare cu cele transformate prin metoda factorilor de transcriere. Ambele echipe au folosit un amestec de sapte molecule pentru a obtine aceasta transformare celulara, dar au utilizat retete diferite, desi au obtinut rezultate similare.
Savantii chinezi spera sa obtina in curând un tratament eficient impotriva degenerarii cerebrale. Una dintre posibilitati vizeaza dezvoltarea unui "cocktail chimic" care sa fie administrat pacientilor diagnosticati cu Alzheimer pentru ca acestora sa le creasca noi neuroni, direct in creier, fara ca acele celule neuronale sa le fie transplantate.
Cele doua studii au fost coordonate de Centrul de cercetari asupra celulelor susa din cadrul Universitatii din Beijing, pe de o parte, si de Institutul pentru stiinte biologice din Shanghai in colaborare cu Universitatea Tongji, de cealalta parte.
Una dintre cele doua echipe a lucrat cu pacienti diagnosticati cu maladia Alzheimer, iar cealalta a folosit celule epiteliale prelevate de la soareci, scrie MEDIAFAX.
"Ingredientul" lor secret a fost o formula complexa de molecule de mici dimensiuni, care au modificat genele din celulele epiteliale. Savantii chinezi spera ca noua tehnica sa poata fi utilizata in curând pentru a obtine in laborator neuroni functionali pentru a-i inlocui pe aceia deteriorati din creierele bolnavilor de Alzheimer.
Procesul de transformare a unui tip de celula intr-un alt tip de celula este unul destul de complicat. Una dintre principalele provocari a constat in faptul ca pacientii risca sa primeasca o serie de celule care arata de parca au fost "transformate" cu succes, dar care nu se comporta exact la fel ca "surorile" lor naturale.
Acesta este impedimentul cu care cercetatorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite s-au confruntat in 2010, atunci când au devenit primii savanti din lume care au reusit sa transforme celule epiteliale in neuroni functionali. In loc sa foloseasca o metoda chimica, ei au inserat câteva gene in celulele epiteliale care codeaza trei tipuri de factori de transcriere- proteine care ajuta la regularizarea activitatii genelor, prin pornirea sau oprirea anumitor gene.
Insa acest proces este unul extrem de complex si dificil de realizat si, in plus, nu exista nicio garantie ca factorii de transcriere se vor comporta asa cum se asteapta oamenii de stiinta. Tehnica este insotita de un intreg lot de ingrijorari ce vizeaza siguranta procedeului, care au impiedicat folosirea acestei tehnici in aplicatii medicale existente pe piata. Cele doua echipe din China spun insa ca metoda lor chimica este mai simpla, mai sigura si reprezinta o optiune viabila pentru tratamentele viitoare.
Atât echipa care a lucrat cu celule umane, cât si echipa care a lucrat cu celule prelevate de la soareci au confirmat in doua studii, publicate separat in revista Cell Stem Cell ca acele celule epiteliale transformate au prezentat comportamente, formari de sinapse si expresii genetice similare cu cele transformate prin metoda factorilor de transcriere. Ambele echipe au folosit un amestec de sapte molecule pentru a obtine aceasta transformare celulara, dar au utilizat retete diferite, desi au obtinut rezultate similare.
Savantii chinezi spera sa obtina in curând un tratament eficient impotriva degenerarii cerebrale. Una dintre posibilitati vizeaza dezvoltarea unui "cocktail chimic" care sa fie administrat pacientilor diagnosticati cu Alzheimer pentru ca acestora sa le creasca noi neuroni, direct in creier, fara ca acele celule neuronale sa le fie transplantate.
Cele doua studii au fost coordonate de Centrul de cercetari asupra celulelor susa din cadrul Universitatii din Beijing, pe de o parte, si de Institutul pentru stiinte biologice din Shanghai in colaborare cu Universitatea Tongji, de cealalta parte.
