Se spune că frumuseţea e în ochii celui care priveşte, dar, întocmai ca în natură, unde nimic nu e la întâmplare, armonia chipului stă sub anumite formule matematice.
Cel mai mult chipul se apropie de proporţiile Phi când zâmbim. Aşadar, zâmbetul ne apropie de perfecţiune.
Florile nu cresc armonioase conjunctural, ci în funcţie de legi matematice precise. Vechi grecii sunt cei care au descoperit că există un „tipar“ de frumuseţe bazat pe un raport geometric. Abia în Renaştere un italian a făcut calculele. Leonardo Fibonacci, considerat primul matematician important, a descoperit că cheia frumuseţii e dată de raportul 1:1,618.
Frumuseţe matematică
Îţi propun un test: stai în picioare şi măsoară distanţa de la podea la mijloc, apoi de la mijloc la cap. Dacă eşti bine proporţionată, raportul este 1:1,618.
Proporţia se repetă la infinit şi pe un chip care trezeşte admiraţia. Cu alte cuvinte, faţa este frumoasă dacă lăţimea gurii în raport cu lăţimea nasului respectă raportul 1:1,618.
citeste continuarea pe pagina urmatoare >>>
