Cuza a vorbit despre copilăria lui, dar și cât de stricți au fost părinții cu el.
Cuza, devenit cunoscut publicului larg prin intermediul unei trupe și fiind prezentator în cadrul unei emisiuni matinale, se bucură de o carieră de succes, însă nu poate să uite momentele din copilărie, atunci când a muncit din greu pentru tot ceea ce are acum. A pus întotdeauna preț pe educație, la fel și părinții săi, iar când își amintește de acea perioadă, artistul mărturisește că și-ar fi dorit și acum să rămână, de asemenea, un
copil.
Invitat în cadrul podcastului Gând la gând cu Teo, Cuza a vorbit despre cât de mult a contat învățatul pentru tatăl său, dar și ce trebuia să facă acesta în fiecare zi pentru școală.
Mărturisește că este și o diferență între el și sora lui, deoarece între timp, tatăl său a devenit mai permisiv, iar sora sa l-a cunoscut în cu totul altă abordare. “Nici nu vreau să mă schimb. E faină treaba asta. Cu plâns la poartă, când plecau părinții. (Nr. Copilăria.) Am fost atașat de familie. Tata a avut tot timpul o chestie cu învățatul. Am fost prieteni până la învățat.
Acolo, când se deschidea subiectul, deja se schimbat foaia, se schimba tot la față. Cred că de undeva de când am început facultatea s-a schimbat, suntem prieteni foarte buni, s-a mai liniștit. Sora mea l-a prins mai liniștit, pentru că diferența între noi este de șapte ani, iar sora mea a prins o altă versiune a lui. Poate era mai speriat, mai panicat, să iasă ceva din mâinile lor, din mâinile amândurora. Tata a apăsat tot timpul pedala asta a educației, m-a retras de la fotbal din cauza asta. Nu uit toată viața și nu o zic ca o chestiune de mă plâng, dar în momentul acela era greu. Multe dintre ele, nu toate, e drept, poate mi-au folosit. Nu uit serile prelungite în care tata îmi lua ghiozdanul la verificat și dacă știam lecția de zi, trebuia să știu și lecția din urmă. Făceam împreuna lecția următoare, tata fiind olimpic la fizică, la matematică, fiind pasionat de programare și de lucruri de genul acesta.”, a povestit Cuza.