Ozana Barabancea a vorbit despre copilăria sa. Vedeta și-a pierdut mama la o vârstă fragedă.
Ozana Barabancea este una dintre cele mai cunoscute artiste de la noi din țară, având o carieră impresionantă în televiziune, acolo unde fanii săi o urmăresc cu drag. Astfel, de-a lungul timpului, artista a trecut prin numeroase încercări, unele dintre ele pline de bucurie, altele mai puțin plăcute, dar a reușit să își păstreze zâmbetul pe buze indiferent de situație.
Recent, vedeta a vorbit despre un episod dureros din viața sa, momentul în care și-a pierdut mama la o vârstă fragedă.
Ozana Barabancea și-a pierdut mama la vârsta de 14 ani
La vârsta fragedă de doar 12 ani, mama Ozanei Barabancea s-a îmbolnăvit cumplit, iar femeia a căzut la pat.
„ Când aveam 12 ani mama mea a căzut la pat! Eram în clasa a șasea A, la școala generală 19, și la Școala de Artă nr.
4 lângă casă. Studiam pianul. Am suferit enorm. Mama mă implora, zăcând în pat, să îi cânt. Eu nu voiam, rebelă fiind, refuzam, deși îmi plăcea cum cânt. Am fost o fată foarte răsfățată, foarte iubită de părinții mei, de sora mea. Am crescut alături de familie, de bunica mea, de vărul meu. (…) După ce a murit mama, când eu nu aveam nici 14 ani, am descoperit Opera și i-am scris tatălui meu un bilețel și l-am implorat să mă lase să merg la operă pentru că mi se pare că opera este universul meu. M-am
angajat oficial în corul operei de adulți în 1988. Eu am avut o experiență extraordinară cu mama, fiind copil, și pe mama am îngrijit-o cât am putut, deși avea femei, o avea pe mama ei care o îngrijea, surorile ei, dar și eu am vrut să mă fac utilă și am luat-o din pat, am machiat-o, am scos-o afară pe balcon, am pieptănat-o și îi tot spuneam că se va face bine, că vom merge să ne plimbăm prin pădure.
Ozana Barabancea, sfâșiată de dorul mamei sale
Chiar dacă au trecut mulți ani de la tragicul eveniment din viața sa, artista își aduce aminte și în ziua de astăzi cât de greu i-a fost să treacă peste acel moment și nu poate nici acum să își ascundă dorul care a măcinat-o de-a lungul timpului.
„ Dorul e un sentiment atât de profund și pe cât e de profund e, de nobil. Acest dor care doare nu are termen de garanție și nu expiră niciodată. Dorul de părinți nu expiră niciodată, atâta timp cât în copilărie ai fost iubit de părinți. Eu sunt un caz fericit… am experimentat o copilărie foarte frumoasă până la vârsta de 14 ani .”, a mai spus Ozana Barabancea.
