ATCA (Asociaţia de Terapie Comportamentală Aplicată), ONG care derulează programe de terapie şi educare privind autismul infantil, atrage atenţia asupra importanţei diagnosticării copiilor cu potenţiale astfel de tulburări la o vârstă cât mai fragedă pentru a creşte şansele de recuperare ale acestora.
Bazându-se pe studii internaţionale, specialiştii ATCA afirmă că, în prezent, diagnosticul pentru tulburări din spectrul autist (TSA) poate fi stabilit după 18 – 24 luni, însă semne pot fi observate încă de la 10 luni – 1 an. Recuperarea terapeutică cu cele mai bune rezultate dovedite ştiinţific este ABA (Applied Behavior Analysis). Succesul acesteia depinde de patru factori majori: nivelul de gravitate al afecţiunii, vârsta copilului la intrarea în program, gradul de implicare al familiei, experienţa echipei de terapeuţi şi a coordonatorului care lucrează cu cel mic.
“Specialiştii noştri sunt implicaţi activ în acţiuni de informare şi conştientizare a importanţei diagnosticării precoce astfel încât copiii să fie integraţi cât mai devreme în procesul de terapie. Şansele recuperării cresc semnificativ atunci când terapia începe de la cea mai fragedă vârstă”, a declarat Anca Dumitrescu, preşedinte ATCA şi primul specialist român acreditat internaţional în terapia ABA.
Rezultatele altor cercetări internaţionale în urma aplicării ABA în cazul copiilor cu tulburare de spectru autist arată că dacă terapia este începută la vârstă foarte mică (2 ani, sau chiar mai devreme), este intensivă (20-30 de ore/săptămânal) şi de desfăşoară fără întrerupere timp de minim 2 ani:
– 20 – 30% vor fi complet independenţi, iar simptomele autismului dispar;
– 20 – 30% vor fi independenţi şi vor avea o viaţă normală, dar vor necesita îndrumare şi consiliere deoarece vor avea oarecare dificultăţi de adaptare la diferite situaţii sociale, comportamente ciudate, dificultăţi de comunicare şi menţinere a relaţiilor cu ceilalţi;
– 50% dintre copiii cu autism vor deveni adulţi care au nevoie de suport din partea familiei.
Programul de terapie variază între 2 ore şi 6-8 ore/zi în funcţie de nivelul de gravitate al afecţiunii.
“Până la diagnosticarea de către un specialist, părinţii joacă un rol esenţial în identificarea timpurie a oricărui semn de tulburare de spectru autist. La primele suspiciuni, adulţii trebuie să continue să ţină sub observaţie copilul pentru a vedea dacă sunt cumulaţi anumiţi factori, iar dacă răspunsul este pozitiv, este indicat să meargă cu cel mic la un centru specializat pentru diagnosticare. Dacă în urma respectivei evaluări copilul este diagnosticat ca suferind de autism, se va începe programul de recuperare, iar familia trebuie să continue să stimuleze abilităţile dezvoltate de cel mic în cadrul terapiei”, a adăugat terapeutul Anca Dumitrescu.
În România nu există un raport la nivel naţional privind numărul copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, dar estimările avansează că există peste 30.000 de minori care intră în această categorie. La nivel mondial, cel mai recent studiu privind această tulburare arată că unul din 68 de copii are autism. Tulburarea este mai des întâlnită la băieţi (1 din 46), doar una din 84 de fete suferind de autism.
Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neuro-psihică, tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări neuro-psihice şi de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor autismului/autiste (TSA). Termenul ”spectru” reflectă gama dificultăţilor şi particularităţilor tulburărilor de tip autist: dificultăţi de dezvoltare a abilităţilor sociale, a limbajului receptiv şi expresiv, comportamente repetitive, stereotipii care se manifestă diferit de la un copil la altul. Autismul are mai multe forme de manifestare cauzate de combinaţii diferite între factorii genetici şi cei externi, de mediu. Însă cauzele specifice rămân încă necunoscute.