Catinca Roman și-a deschis sufletul despre relația cu sora ei, Oana, dar și despre cât de des merge la biserică, la mormântul celor plecați de lângă ea.
Catinca Roman a fost invitată în cadrul emisiunii Online Story by Cornelia Ionescu, acolo unde a abordat mai multe subiecte din viața personală, printre care și relația cu sora ei, Oana. Aceasta a mărturisit că personal nu a făcut niciun demers pentru a tăia vreo legătură între ele, decât poate au existat momente când a spus ceea ce a gândit.
Catinca Roman: Copiii sunt acuzați de greșelile părinților și invers, ceea ce arată că societatea noastră mai are de lucrat la niște lucruri.
Cornelia Ionescu: Dacă societatea are de lucrat la treburile astea, tu și Oana la ce aveți de lucrat, practic două surori care să se înțeleagă? Sau de ce ați ajuns în punctul acesta din nou?
Catinca Roman: Personal nu am făcut niciun fel de demers pentru a tăia vreo legătură, decât poate în anumite situații mi-am spus părerea și ceea ce gândesc, iar acest lucru nu a coincis cu ceea ce gândește și își dorește ea.
Merge Catinca Roman la mormântul părinților?
Sora Oanei Roman a fost întrebată și despre cei plecați de lângă ea. Chiar dacă se declară agnostică, aceasta spune că este atrasă de cimitire și merge la mama ei atunci când se simte singură.
Cornelia Ionescu: În acest moment, niciodată să nu spui niciodată. De câte ori te duci la mormântul părinților tăi?
Catinca Roman: Tata este incinerat, așa și-a dorit, iar la mama mă duc când mi se face dor de ea. Nu am un ritm. Câteodată mă duc mai des, câteodată mai puțin.
Citește și: Fiul lui Nicolae Guță a fost REȚINUT! Tânărul este acuzat de... Vezi mai mult- kanald.ro
Citește și: Bărbat ucis de propriul frate și aruncat în...- stirilekanald.ro
Cornelia Ionescu: Îi spui ceva?
Catinca Roman: Da, îmi place să vorbesc cu morții. Știu că sună un pic sinistru, dar da, vorbesc cu ea. Mai am un prieten la care merg, tot așa, când mă simt mai singură sau am un moment de melancolie. Singură mă simt mai puțin, pentru că am câțiva prieteni apropiați, dar, până la urmă, ne naștem singuri și ne ducem singuri.