Tragedia care a uimit o țară întreagă, a ajuns și la urechile acesteia și a ținut să puncteze anumite aspecte importante.
Cunoscuta impresară de fotbal, de la noi din țară, Anamaria Prodan, a fost și este mereu ca o carte deschisă, atunci când vine vorba despre viața sa profesională, dar și despre cea personală. Cu toate acestea, dat fiind faptul că pierderea bruscă din viață a Teodorei Marcu a ridicat un semnal de alarmă pentru toată lumea, impresara a avut câteva vorbe de spus în legătură cu acest subiect.
Ce a avut de spus Anamaria Prodan, făcând referire la tragedia din Cosmopolis, a Teodorei Marcu
Recent, aceasta a fost invitată la Fiță cu Adiță, acolo unde a dezvăluit mai multe aspecte legate de viața sa profesională, dar și personală. Printre acestea, Anamaria Prodan a vorbit puțin și despre ce i s-a întâmplat Teodorei Marcu, făcând referire la autoritățile care nu își fac treaba până la capăt.
“Acolo este boală, aia nu e gelozie, este boală psihică și acolo autoritățile sunt de vină și aici este vorba de țara asta care se scufundă, începând de la A la Z. (…) Societatea asta a noastră s-a stricat și se distruge parcă pe zi ce trece, n-ai cum… când tu ai 5 plângeri la poliție că cineva te amenință și te omoară... pune-i o brățară la picior, pune-i brățări din gât până în picioare, ca să vezi fiecare mișcare a acestui psihopat, că trebuie să fii psihopat când ameninți cu moartea o femeie, când ameninți un bărbat, când ameninți un copil, orice.
La noi este o nepăsare din asta… nimeni, poliția doarme și încasează salariile și la final sunt ucise femeile, li se dau foc, sunt împușcate și aaa…niciun fel de problemă, ai noștri ca brazii. (…) De asta spun, când cineva face la poliție o reclamație, în secunda aia, cât de grav este acea amenințare sau când vezi că vine femeia săraca cu dovezi, vine bărbatul ei cu dovezi, ăla în secunda 2 l-ai monitorizat pe viață sau pe perioada respectivă.
Uite acest complex, n-am nimic, nici nu am intrat vreodată în el… cum să intre cineva care nu stă acolo? Păi pentru ce se păzește, pentru ce păzesc, de ce e pază la poartă? Să nu intre vântul și pământul! (…) Am ajuns să fim țara lui
