Interpreta de muzică populară a povestit cum reușea să se descurce cu 925 de lei pe lună.
Ștefania Rareș este una dintre cele mai cunoscute și apreciate interprete de muzică populară, care s-a bucurat de un real succes în perioada de glorie a carierei sale muzicale. Cu toate acestea, începutul a fost unul extrem de greu pentru artistă, care a fost nevoită să se descurce cu un salariu extrem de mic.
Invitată în cadrul podcastului „Povești de Film, cu Mara Bănică”, interpreta de muzică populară a vorbit deschis despre greutățile pe care le-a întâmpinat la începutul carierei sale muzicale.
Ștefania Rareș, despre primul său salariu de doar 925 de lei
Citește și: Ștefania Rareș a vorbit deschis despre situația sa financiară: „Săracă m-am născut și tot săracă mor.”
Artista nu poată să uite niciodată că primul său salariu a fost de doar 925 de lei, din care trebuia să plătească chiria și să se descurce cum poate timp de o lună. Interpreta de muzică populară stătea într-o cameră cu două dansatoare și împărțeau totul ca niște surori.
„N-am să uit niciodată. M-am angajat de probă cu 925 de lei. Chiria, am stat cu încă două dansatoare, toate eram la același salariu. Dansatoarele aveau mai puțin decât mine, 800 de lei. Atunci erau pâinile alea negre cât roata carului, cum se face în Bucovina. Cumpăram câte o pâine din aia neagră, cumpăram un calup din ăla zdravăn de marmeladă, cam de 2 kg, un calup de unt și ne mai făcea gaza câte un borș de lobodă, de ce era, de fasole. Ne mai dădea și de carne că vedea că suntem săraci. Într-o cameră aveam 3 paturi și stăteam împreună. Ele erau balerine, eu eram solistă, dar era toate, ce mânca una mânca și cealaltă, i s-a rupt pingeaua la una, încălța de la cealaltă. Ne lua o sumă modică, 100 de lei, să zicem că am dat și noi ceva. Punem flori în curte, ajutam și noi la gospodărie.”, a povestit Ștefania Rareș.
Ștefania Rareș, dezamăgită de viața la București
Deși la Suceava nu avea o situație financiară prea bună, atunci când a ajuns la București, Ștefania Rareș s-a confruntat cu răutatea oamenilor din jur.
„Când am plecat de la Suceava și am ajuns la București, am crezut că cine o să mai fie ca mine.
