Anca Pandrea a fost o actriță de teatru și film, născută pe 16 februarie 1946 la Făgăraș, recunoscută pentru cariera sa artistică lungă și pentru povestea de dragoste profundă pe care a trăit-o alături de marele actor Iurie Darie.
“Astăzi ne-a părăsit actrița Anca Pandrea. Dumnezeu să o odihnească în pace! Anca Pandrea (1946–2026) Cu profundă durere în suflet, anunțăm trecerea în neființă a celei care a fost Anca Pandrea, actriță emblematică a teatrului și cinematografiei românești. Născută pe 16 februarie 1946 la Făgăraș, Anca Pandrea a luminat scena culturală românească prin talent, rafinament și sensibilitate artistică. De-a lungul unei cariere impresionante, a dat viață unor personaje memorabile, rămânând în amintirea publicului prin devotamentul și pasiunea sa pentru artă.
De ce nu a avut copii Anca Pandrea
"Consuela, soția lui, nu se simțea bine. Eu am fost la ea la spital. Mi-a zis că mă roagă ceva: "Anca, te rog, să ai grijă de Iura!".
Eu am avut grijă de Iura, dar nu m-am gândit niciodată că eu voi fi iubita lui. Pentru mine, Iura era, și este, un star. Era deosebit, mă uitam cu drag la el, dar nu aveam niciun sentiment de iubire.(...) A intrat pe geam, dar nu a nimerit podeaua, m-a nimerit direct pe mine. De atunci, am rămas împreună 27 de ani. (…) Iura nu a murit, a plecat să doarmă mai mult.
Anca Pandrea: "Mi-am trăit traiul, mi-am mâncat mălaiul."
Citește și: VIDEO Cresc prețurile la alimente și energie. Presiune tot mai mare pe bugetele românilor- stirilekanald.ro
Intr-un interviu exclusiv pentru WOWbiz, actrita a precizat in luna martie a acestui cat de precară este starea sa de sănătate: "Sunt dependentă de oxigen, în permanență. Dar este cineva acolo, care se numeşte lurie Darie, şi Georgeta, măicuța mea, și mă susțin. Nu am făcut efort să vin, niciodată nu va fi un efort. Am venit cu dragoste. Dragostea adevărată... te duci cu ea peste tot, până în pânzele albele. Indiferent că ești bolnav, că nu eşti bolnav. Nu am făcut niciun efort, m-am dus de drag. La noi dragostea va dura până când nu voi mai fi eu, apoi să preluați voi, să nu ne uitați.
Mă bucur pentru fiecare clipă a vieții pe care am avut-o și pe care o am în continuare. Mi-am trăit traiul, mi-am mâncat mălaiul. Eu am râs, am vorbit, am dansat, numai pe sârmă n-am mers. Mă bucur de viață. Sfătuiesc pe toată lumea să se simtă bine! Să râdem, să mai mâncăm o felie de tort și o gură de şampanie, și să spunem,,Doamne, suntem treji! Suntem normali, încă vedem". Așa am fost întotdeauna."
