Actrița Carmen Tănase și-a deschis sufletul și a spus ce anume o sensibilizează cel mai mult din jurul ei și la ce anume nu poate rezista.
Carmen Tănase este una dintre cele mai cunoscute și apreciate actrițe de la noi din țară, cu o carieră de succes și cu apariții excepționale de fiecare dată pe scena teatrului sau în film, pe micile ecrane. În spatele omului puternic pe care toată lumea îl vede, se ascunde o sensibilitate de nedescris, iar Carmen Tănase a povestit, în cadrul emisiunii 40 de întrebări cu Denise Rifai, ce anume o sensibilizează cel mai mult în jurul ei.
„Bătrânii sunt niște copii mari, iar copiii mici sunt niște bătrâni mici.” Ce o sensibilizează pe Carmen Tănase
Carmen Tănase este una dintre cele mai cunoscute actrițe din țara noastră, mereu hotărâtă atunci când are ceva de spus și cu un profesionalism dus la extreme atunci când dorește să-și desfășoare activitatea într-un mod impecabil.
Cei care o urmăresc deja în mediul online știu ca actrița are o slăbiciune pentru animalele de companie, având foarte multe pisici și câini în grijă, însă, pe lângă toate acestea, Carmen Tănase are o slăbiciune pentru copii și bătrâni, considerându-i fără ajutor și de la care avem multe de învățat.„Copiii și bătrânii. Nu rezist la asta. Dacă vrei să faci cu mine ceva, iar eu nu vreau, opun rezistență, speculează asta cu copiii și bătrânii.
Nu mi se pare drept nici față de unii, nici față de alții, ceea ce se întâmplă în lume. Ei cumva sunt la fel. Sunt cam la fel. Bătrânii sunt niște copii mari, iar copiii mici sunt niște bătrâni mici. Mici, seamănă cu niște moșuleți, iar bebelușii vin cu o lume a lor care este superioară lumii noastre. Bebelușii care vin aici sunt ca să ne învețe ceva, dar noi suntem suficienți de tâmpiți.
„Copilul de pe la trei ani deja începe să piardă universul acela din care vine el.” Carmen Tănase, despre universul bebelușilor cunoscut prin intermediul fiului ei
Citește și: De ce slăbitul devine tot mai dificil după 35 de ani- stirilekanald.ro
Carmen Tănase a experimentat universul copiilor odată cu nașterea fiului ei și a fost fascinată de lumea pe care cei mici o au, neatinsă de toate răutățile din jur.
Consideră că bebelușii seamănă cu bătrânii, deoarece la finalul vieții, atunci când un om a alergat pentru tot ce a avut în decursul ei, nu își dorește să rămână decât cu acea liniște cu care bebelușul este înzestrat să pășească pe pământ. Îi vede puternici, dar, totodată, neajutorați și consideră că merită tot ce este mai bun, astfel că acest subiect ajunge să o sensibilizeze de fiecare dată.„Copilul de pe la trei ani deja începe să piardă universul acela din care vine el, de unde îl aduce barza pe el. Și începe să fie șmecheraș, să fie om, să plângă atunci când trebuie să impresioneze, iar de acolo se transformă în om. Dar bebelușul seamănă cu bătrânul, pentru că bătrânul e atât de hârșâit pentru tot prin ce a trecut prin viața asta, încât nu mai contează nimic din viața asta, decât cu ceea ce vine bebelușul din universului lui. De aceea sunt cumva puternici și neajutorați în același timp și merită tot ce e mai bun.”, a mai povestit Carmen Tănase.
