Leo de la Roșiori a vorbit despre momentul în care s-a confruntat cu problemele de sănătate.
Leo de la Roșiori, îndrăgitul și cunoscutul interpret de manele, a povestit, în cadrul podcastului realizat de Damian Drăghici, despre momentele în care s-a confruntat cu probleme de sănătate, la vârsta de 17 ani, când a trebuit să renunțe în a mai cânta cu vocea. Torul a început din cauza faptului că un nodul a apărut pe una din corzile vocale. Acesta a fost nevoit să cânte la instrument, însă nu a putut rămână departe de a fi în fața publicului, așa că s-a reîntors pe scenă.
„Să dau ceva din viața mea, eu am avut o problemă la voce până pe la 17 ani jumătate, forțând foarte mult corzile vocale. A trebuit să las vocea deoparte. Am făcut un nodul pe coarda vocală și a trebuit să merg la spital. În perioada aia mi-a fost foarte frică să mă reapuc de voce, știam că sunt bolnav, așa că am cântat o perioadă foarte lungă cu acordeonul.
Un an de zile am cântat cu acordeonul, mă obișnuisem. Îmi era mult mai ușor, nu mai eram în față, dar, într-un final, m-am apucat din nou, pentru că familia mea a suferit foarte mult în perioada aia.”, a spus Leo de la Roșiori.
Cum a simțit Leo de la Roșiori problemele de sănătate care îi puneau în pericol cariera
Leo de la Roșiori ajunsese, cu fiecare zi cu care trecea, să rămână fără voce, din cauza unui nodul apărut, astfel că a fost nevoit să se îndrepte către un instrument, din care să își câștige existența.
„M-am îmbolnăvit atât de tare, încât am făcut un nodul pe coarda vocală. Am ajuns acasă de la eveniment și am răgușit, cum era normal. Dar din zi în zi nu mai puteam să cânt, îmi pierdeam vocea. A suferit foarte mult tata atunci. Mult rău de tot. Și în perioada asta m-am apucat să cânt cu acordeonul, trebuia să fac ceva să supraviețuiesc. Adică durerea era acolo și imediat după perioada asta am scos nodul printr-o perfuzie.
Nu am ajuns la intervenție chirurgicală. După un an jumate, doi, îmi era rușine să mai iau microfonul să cânt. Nu mai aveam încredere.”, a povestit Leo de la Roșiori.
