Actorul Ioan Isaiu s-a stins din viață, iar colegii de breaslă și toți cei care l-au cunoscut au rămas fără cuvinte la cele întâmplate.
Ioan Isaiu s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani, lăsând în urmă multă durere pentru cei care l-au cunoscut și au fost alături de el atât pe scenă, cât și în viața de zi cu zi. Cortina vieți sale a fost trasă pentru totdeauna, iar lacrimile, ropotele de aplauze și florile nu au lipsit de la căpătâiul lui. Sicriul cu trupul actorului a fost depus, marți, în foaierul Teatrului Național din Cluj Napoca, iar atmosfera de acolo a fost una apăsătoare.
Medana Oprea, destăinuiri apăsătoare de la căpătâiul actorului
Mulți artiști au mers să își ia rămas bun de la îndrăgitul actor. Medana Oprea a făcut câteva destăinuiri apăsătoare chiar de la căpătâiul lui, într-un interviu pentru Click.ro. „O zi atât de dureroasă pentru toți cei care l-am iubit și prețuit. Astăzi am stat alături de mama și surorile lui, o familie absolut minunată, unită prin aceeași durere greu de descris în cuvinte. Sora lui mai mare mi-a spus cât de frumos vorbea despre mine, iar în acel moment am izbucnit în lacrimi. Parcă sufletul meu a înțeles atunci, mai profund ca niciodată, că el nu se va mai întoarce. Oamenii au venit necontenit să își ia rămas bun, iar colegii lui au fost prezenți cu toții, așa cum se cuvine unui artist atât de iubit. Iar la final, când sicriul lui a fost scos din teatru, ropotele de aplauze au cutremurat locul. A fost ultimul lui spectacol… după care cortina s-a tras pentru totdeauna. Pe monitoare rulau imagini din spectacolele în care a strălucit, iar privind acele scene, nu puteam să nu mă gândesc ce actor uriaș a fost, cât talent, câtă forță și cât farmec avea.
Un bărbat incredibil de frumos, atât în tinerețe, cât și mai târziu, motiv pentru care, acum câțiva ani, fusese chiar nominalizat drept cel mai sexy bărbat din România. Stând lângă sicriul lui, aveam senzația că îmi vorbește. În mintea mea au început să curgă, una după alta, amintiri, replici, conversațiile noastre telefonice și momente pe care le credeam veșnice. Iar gândul că de astăzi nu vor mai exista altele noi, m-a durut.
