Deși încearcă să își continue viața așa cum poate mai bine, interpreta de muzică populară tot resimte dorul pentru cel care i-a fost soț atâția ani de zile.
Maria Cârneci este una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară, de la noi din țară. Aceasta se bucură în continuare de succes pe plan profesional, în ciuda faptului că pe plan personal, aceasta și-a pierdut soțul în urmă cu 6 ani de zile, durerea fiind una imensă și în zilele noastre, aspect despre care a și vorbit recent, vizibil emoționată.
Maria Cârneci resimte lipsa soțului său profund
Recent, aceasta a fost invitată în cadrul unei emisiuni TV, acolo unde a vorbit, printre altele, și despre regretatul său soț. Astfel, Maria Cârneci a ținut să sublinieze faptul că și în prezent încearcă să se bucure de lucrurile care o înconjoară, în așa fel încât să își mai ia din când în când gândul de la regretatul său soț, însă tot nu îl poate uita, dat fiind faptul că și-au fost alături reciproc, atâția ani de zile, înainte ca tragedia să aibă loc.
“Nici dacă s-ar întâmpla orice, dacă s-ar rupe pământul în două, n-am cum să uit și mă străduiesc să merg... sunt convinsă că se bucură de acolo de la ceruri și de la îngeri, de tot ce fac, că fac cu sufletul, fac cu dăruire și fac să știu că sunt prima dată eu mulțumită și cred că și el ar fi, pentru că totdeauna noi ne-am completat, ne-am ajutat, ne-am sfătuit, niciodată n-am făcut ceva singură sau el fără mine sau eu fără el.
Este adevărat ce spui, nu că nu mai sunt același om, sunt același om. Mi-e dragă lumea, mi-e dragă viața, îmi sunt dragi prietenii, familia, nepoții de la frați, dar nu mai e același lucru că și când el ar fi fost lângă mine, asta e tot.
Citește și: De ce slăbitul devine tot mai dificil după 35 de ani- stirilekanald.ro
Noroc că am două iubiri mici, două nepoțele cu care mai îmi trece timpul mai ușor, vă am pe voi, merg la evenimente, merg la filmări, la emisiuni… nu că uiți, dar treci mai ușor peste griji, peste… nu știu, tot ce nu mai e pe sufletul și nu mai e pe sufletul meu, adică… mă uit și… dacă m-aș duce la o petrecere, nu-mi găsesc rostul eu una singură să mă duc, nu mai e același lucru.
