Lucian Viziru, dezvăluiri dureroase  la „40 de întrebări cu Denise Rifai”: “N-aveam voie să pierd! Odată m-a ras pe cap, altădată mi-a luat rachetele și le-a facut cadou adversarului meu!”

Aseară, la “40 de întrebari cu Denise Rifai”, Lucian Viziru a facut o serie de dezvăluiri despre viața lui din spatele reflectoarelor.

Relația cu fratele, Augustin Viziru, a fost unul dintre subiectele sensibile. Deși relația dintre cei doi frați era strânsă în copilărie, cei doi au avut de-a lungul anilor disensiuni serioase, aceștia ajungând chiar să nu își mai vorbească.

“ (…) Nu știu cum aș putea să descriu în cuvinte, știu doar că atunci când aveam cam 10 – 11 ani, cea mai mare frică a mea era ca Augustin să nu se lovească sau să nu plângă. Nu ne înțelegem deloc, are o mentalitate total diferită de a mea (…) A fost greu și ne este în continuare greu să intrăm în subiecte importante, care ne-au marcat viețile dar, una peste alta, îmi este foarte drag, mă gândesc cu drag la el (…)”, a mărturisit Lucian Viziru, la întrebarea roșie <Cât de mult vă iubiți fratele?>, pe care jurnalista Denise Rifai i-a adresat-o în cadrul emisiunii difuzate la Kanal D.

Este cunoscut faptul că interesul lui Lucian Viziru pentru sport s-a manifestat încă din adolescență. În copilărie, Lucian era îndeaproape supravegheat de către mama sa și de bunicul său, ambii foști sportivi de performanță ai sportului alb.

“Așteptările de la mine erau foarte, foarte mari, deoarece eu trebuia să calc pe urmele bunicului. N-am avut de ales, iar mama, din nefericire pentru ea și pentru mine, era executantul acestor ordine, venite de <sus>, de la Gogu (Gheorghe Viziru, bunicul său, fost campion național la tenis – n.r.). (…) N-aveam voie să pierd! Odată m-a ras pe cap, altădată mi-a luat rachetele și le-a făcut cadou adversarului meu (…)”, a rememorat artistul.

În ciuda presiunii familiei sale, după o perioadă în care a dat <o șansă> unei cariere în tenis, Lucian Viziru a ales lumina reflectoarelor, scena si bucuria de a se afla în fața publicului.