Sorana Cîrstea, un nume respectat în lumea tenisului, se evidențiază ca una dintre cele mai talentate și remarcabile jucătoare de tenis din România și de pe scena internațională. Cu 12 victorii din 19 meciuri în acest sezon, ea demonstrează că este o prezență constantă și de încredere pe terenul de tenis.
Născută în Târgoviște, Sorana și-a început drumul în tenis la o vârstă fragedă, în urma încurajărilor venite din partea părinților săi.
Însă, în ciuda eforturilor și succeselor sale ulterioare în sport, Sorana Cîrstea nu a uitat niciodată importanța educației și a școlii.
Prin tot ceea ce a realizat pe terenul de tenis și în viața sa personală, Sorana Cîrstea reprezintă o sursă de inspirație pentru mulți oameni.
Citește și: Sorana Cîrstea a câștigat peste 500.000$ din tenis în 2023. Următorul obiectiv: Roland Garros
Cine este Sorina Cîrstea
Sorana Cîrstea, o jucătoare de tenis cu un palmares impresionant, a străbătut un drum remarcabil în cariera ei, iar acest succes nu a fost rezultatul doar al ambiției personale, ci și al sprijinului necondiționat
Inițial, primul pas către ceea ce avea să devină o carieră strălucitoare a fost făcut la vârsta de patru ani, când părinții au decis să o ducă la antrenamentele de tenis.
Acela a fost momentul în care Sorana Cîrstea a pus piciorul pentru prima dată pe terenul de tenis și a fost captivată de acest sport.
De-a lungul anilor, pasiunea ei pentru tenis a continuat să crească și să se dezvolte, iar dedicarea sa s-a transformat într-un adevărat angajament pentru sport. Astăzi, ea se află în rândul celor mai respectate și de succes jucătoare de tenis din întreaga lume.
„Aveam 4 ani când m-au dus prima dată la tenis. Din primul moment s-a văzut că am talent şi că sunt făcută, ca să zic aşa, pentru acest sport.
Iar uşor-uşor lucrurile au devenit din ce în ce mai serioase. În afară de şcoală şi tenis nu-mi mai aduc aminte mare lucru…Ţin minte totuşi cum eram câteodată pe balcon şi mă uitam cu jind la copiii care se jucau în faţa blocului, în timp ce eu trebuia să dorm sau mă pregăteam să merg la antrenament. Dar să ştiţi că în general nu mi-a părut rău de sacrificiile pe care a trebuit să le fac, nu consider că nu am avut copilărie, cum se spune… Am avut doar un alt fel de copilărie şi cred că, de fapt, aşa a
Sorana Cîrstea a intrat în lumea tenisului cu pasiune și ambiție încă de la vârsta de cinci ani, când a început să se antreneze și să se pregătească cu seriozitate pentru a atinge o performanță.
„Când eram copil, nu era Wimbledon-ul la televizor. Am venit aici la juniori, dar nu atunci mi-am dat seama de importanța istorică a Wimbledon-ului în sine, ci atunci când am evoluat, prima dată, la senioare. Aveam 18 ani, cred, atunci a fost când am început să înțeleg tradiția, odată ce mă maturizam. Simți altfel suprafața de iarbă. Începe să îți placă din ce în ce mai mult. Apreciezi unele lucruri pe care înainte te deranjau. Este cel mai frumos eveniment sportiv din lume!”, a mai spus Sorana.
Sorana Cîrstea se antrena pe parchet, atunci când era mică
Sorana Cîrstea le este recunoscătoare antrenorilor săi și a vorbit despre experiența ei de antrenamente din copilărie, care au avut loc într-o sală de liceu cu parchet, în lipsa infrastructurii adecvate pentru tenis.
Aceasta a menționat că această perioadă de antrenament se desfășura în serile de iarnă, începând de la ora 8 seara și până la miezul nopții, după ce liceenii terminau orele. Părinții ei erau alături de ea și ajutau la măsurarea terenului și trasarea liniilor pe parchetul sălii.
„Sunt foarte recunoscătoare antrenorilor: când eram mică, din cauză că nu avem infrastructură, iernile, tot timpul, mă antrenam într-o sală de liceu, pe parchet, după ce terminau liceenii orele. Veneam la orele 8 seara și stăteam până la 12 noaptea și jucam pe parchet. Veneau ai mei, măsurau terenul, trăgeau niște linii pe parchet, care este o suprafață extrem de rapidă pentru tenis. Eu, practic, 4-5 luni din an, din noiembrie până la început de aprilie, jucam pe parchet. Așa mi-am creat un joc ofensiv. Mi-aduc aminte că era linia de fund și, în spate la un metru jumate, era peretele sălii. Eram obligată să stau pe linia de fund. Cred că m-a ajutat enorm asta: m-a ajutat să stau pe linie, să iau mingea repede, să joc agresiv, să am mâna rapidă, să am coordonare iute. Din ceva mai puțin bun, neavând condiții necesare de antrenament, a ieșit ceva foarte bun, cred eu. D-asta sunt puțin atipică. Chit că am crescut pe zgură, am un joc agresiv care se potrivește pe suprafețele rapide. Mulțumesc acelui parchet!”, a mai spus Sorana Cîrstea pentru sursa citată.
