Mariana Moculescu se gândește să revină în apartamentul în care a locuit cu Horia Moculescu, deoarece mărturișește că și ea a contribuit ani la rând cu bani.
Horia Moculescu s-a stins din viață de curând, lăsând în urmă multă durere pentru cei care l-au cunoscut, apreciat și sperat până în ultima clipă că acesta va câștiga lupta cu boala. Lucrurile nu au fost așa, iar toți cei care l-au iubit, au trebuit să îl conducă pe ultimul drum. Acesta s-a stins din viață pe data de 12 noiembrie, la vârsta de 88 de ani.
Ce spune Mariana Moculescu despre apartamentul în care a locuit cu fostul soț?
În cadrul unui interviu pentru Click, Mariana Moculescu a vorbit despre apartamentul în care a locuit cu fostul soț și este de părere că merită și ea o parte din el, deoarece a contribuit și ea cu bani, inclusiv de la părinți. „Legat de casă, da, cred că merit să am partea mea deoarece a fost plătită din banii și munca părinților mei. Fiica mea are nevoie de mine aproape și de Dumnezeu. Are nevoie de regăsire. Vom vedea ce se va întâmpla cu acest apartament. Eu detest să merg in Tribunale, fostul soț m-a târât toată tinerețea în tribunale și poliții. Îmi reamintesc de toate traumele ce mi s-au întâmplat.”, a spus Mariana Moculescu pentru sursa citată. Cât despre succesiune, aceasta a adăugat că nu a apucat să vorbească cu Nidia despre asta.
„Nu am întrebat-o pe Nidia nici despre succesiune, nici despre testament, nici dacă voi locui împreună cu ea. Vorba mamei mele: „Vreți să vă spun eu cine e Mariana? Mariana este Boier Bibescu, nu vrea nimic, nici haine, nici case!”. Dacă eu și Nidia vom avea o relație foarte strânsă pe viitor? Sper ca ea să iasă din vraja neagră, vraja rea!”, a mai spus Mariana Moculescu pentru sursa menționată.Mesajul Nidiei după moartea tatălui ei
Fiica lui Horia Moculescu, Nidia, a fost extrem de afectată de cele întâmplate, astfel că imediat după evenimentul nefericit a lăsat un mesaj în mediul online despre părintele ei. „Mă sufocă și mă strânge lumea, Tată! Nu pot să respir. Nu știu să trăiesc. Erai aerul meu. Erai drumul meu. Trimite-mi tăticule o singură bătaie de inimă care să nu mai muște din mine când și pianul tău plânge și fiecare notă te întreabă: unde ești? când vii?… Erai zâmbetul meu… Tu erai viața, lumina mea. Și acum, fără tine, sunt o fiică ruptă din trupul lumii. Sunt o strigare fără de rost care nu mai are ecou. Îți amintești cum îmi spuneai că sunt puternică? Că am în mine seva ta? Că voi înflori chiar și în iarnă? Ai greșit, Tată. Eu nu sunt puternică. Eu sunt frântă. Sunt o frunză smulsă de vântul durerii. Sunt o fiică care nu mai știe să fie. Și te caut în fiecare colț de tăcere, în fiecare adiere, în fiecare vis. Dar nu te mai găsesc. Și mă întreb: cum să trăiesc fără tine? Cum să învăț Tată asta…. M-ai învățat atâtea, tată, dar un singurul lucru nu ai reușit… cum să mă faci să trăiesc fără tine… Cum să mai văd lumea, când ochii mei – de fapt ochii tăi –, sunt orbi în fața lumii? Cum să mai vorbesc când gura mea, tot moștenirea ta, nu mai poate decât să urle? Mi-ai fost Totul. Ai fost rădăcina, coroana, cerul și pământul meu. Și acum… acum sunt doar copila ta căzută, cu genunchii zdreliți de durere, cu sufletul în zdrențe, cu inima în gol.Tăticule, dacă mă auzi, trimite-mi un semn.”, a fost mesajul postat de Nidia.
