O femeie bolnavă, cu şapte copii, are nevoie de ajutor! Haideţi să le aducem un strop de fericire, de Sărbători!
În perioada în care toate mamele se gândesc la scrisorile de Crăciun pe care copii le-au redactat, la locurile în care să mai ascundă cadourile și la câte să le mai cumpere, există oameni care nu au mâncare să pună pe masa de Crăciun pentru micuții lor. Deși e nedrept că unii au foarte mult, iar alții deloc, trebuie să fim conștienți că lumea în care trăim e nedreaptă și crudă cu foarte mulți români, așa că ar trebui să fim mai buni (mereu- faptul că acum s-a întțmplat să descoperim acest caz, este o simplă întâmplare).
Butnariu Ionela este o femeie de 40 de ani, pe care viața a schingiuit-o în cel mai crunt mod posibil: are şapte copii și este incapabilă să le ofere cele necesare unui trai decent deoarece este imobilizată la pat din cauza unui cancer uterin foarte agresiv.
O femeie bolnavă, cu şapte copii are nevoie de ajutor! De multe ori, aceasta nu își permite nici măcar drumul până la chimioterapie.
Cel mai mic copil are 1 an, iar fata cea mai mare are doar 13. 13 ani și are grijă de toți frații ei mai mici, toți îngrijindu-se unul pe celălalt pentru că tatăl muncește cu ziua și este și el foarte slăbit.
Femeia trăiește în Dorohoi, într-o casă micuță, fix lângă gară și face chimioterapie tocmai la Iași pentru a încerca să mai amelioreze din simptomele acestei afecțiuni care o ține la pat de şase luni, a slăbit-o și i-a luat toată puterea pe care trebuia să o dedice copiilor ei. De multe ori, aceasta nu își permite nici măcar drumul până la chimioterapie, motivul pentru care faptul că astăzi de dimineață ați ajuns la serviciu, cu transportul în comun, este o binecuvântare.
Familia este departe de a avea un trai decent! Are nevoie de bani, de hrană și de haine pentru copii (asta au cerut părinții- poate și ceva de îmbrăcat pentru tată care este zilier și nu mai are nici el putere). Încă o dovadă că mamele sunt eroine și îşi pun moştenitorii chiar și când se luptă pentru propria lor viață cu Universul și cu Dumnezeul care nu le-a auzit strigătele disperate de ajutor.
Cumnata ei a deschis o pagină de donații pentru a-și ajuta rudele, iar o femeie care a vizitat-o pe Ionela, a redactat pe o rețea de socializare cadrul dezonalt în care cei 9 oameni se află și starea în care este femeia: „Mi-au dat lacrimi în ochi când am văzut că aproape nu mai avea putere să lupte cu boala crâncenă. Mi-a povestit cu lacrimi în ochi că nu are pijamale, halat, lenjerie de corp, papuci plus haine mărimea S-M să meargă la spital, deoarece a slăbit foarte mult și îi sunt mari toate.
Nu am stat pe gânduri și m-am întors la ea cu toate cele cerute – noi cumpărate, iar la copilași cu dulciuri și inclusiv bani de drum, deoarece urmează să plece la Iași pentru altă ședință de chimioterapie.[...] Printre glasuri am auzit vocea blândă a fetiței mari de 13 ani care a fost omisă și doar ceilalți 6 frați au primit donați.”.Cea mai mare soră are 13 ani, poartă mărimea 158 la haine și 37 la încălțăminte. Nu numai că are grijă de frații ei mai mici, dar este și o supereroină a zilelor moderne deoarece merge și la școală în tot acest timp. Tatăl copiilor are 40 de ani, este un om muncitor și poartă mărimea 40 la încălțămimte, iar la haine mărimea S-M.
O femeie bolnavă, cu şapte copii are nevoie de ajutor! Pot fi ajutați pe contul de donații citat mai sus, sau se poate lua legătura la telefon cu fata mai mare Raluca -0757513534
Ceilalți copii sunt:
1. Ștefania face 1 an în decembrie;
2. Leo- 2 ani, poartă pampers mărimea 4-5;
3. Andreea- 3 ani jumătate;
4. George-5 ani;
5. Alessia- 8 ani;
6. David- 9 ani.
Este foarte important să fim oameni, într-o lume plină de persoane, așa că aceștia pot fi ajutați pe contul de donații citat mai sus, sau se poate lua legătura la telefon cu fata mai mare Raluca -0757513534. Aceștia au nevoie de scutece și lapte- aliment de bază pentru trei dintre copii și poate, cel mai important, de oameni care să le ofere orice fărâmă de ajutor pe care sunt dispuși să o împartă, însoțită de un zâmbet.
E foarte ușor să aduci bucurie unui om care nu are nici macar un mic motiv de fericire, iar copii sunt cei mai puri, ei rămân recunoscători și apreciază necontenit orice gest pe care noi, adulții, poate-l considerăm insignifiant.
