Interpretul de muzică populară se mândrește cu drumul pe care l-a ales în cariera sa de ani de zile, în care s-a dedicat muzicii.
Aurel Tămaș este un cunoscut interpret de muzică populară și ușoară, de la noi din țară. Recent, acesta a vorbit despre cum i s-a deschis drumul către marea sa iubire și pasiune: muzica. Totul a început încă de la o vârstă fragedă și a continuat cu succes și până în ziua de astăzi.
Când a început pasiunea pentru cântec, a lui Aurel Tămaș
In urma cu o luna, acesta a fost invitat în cadrul podcast-ului In Ograda la Ion, acolo unde a vorbit despre mai multe aspecte care țin atât de viața sa profesională, cât și de cea personală. Astfel, Aurel Tămaș a menționat și câteva aspecte legate de începutul carierei sale în muzică, care a avut loc încă în școala generală. În plus, acesta a avut și o pasiune pentru doine, pasiune moștenită chiar de la cea care i-a dat viață.
"După ce am mers la școala generală în Borșa, acolo a venit de fapt intersecția cu cântatul, pentru că acolo mi s-a cumpărat primul instrument. Mama cânta și poate că și de acolo... și cânta frumos, doine, tot dorul până la urmă îl cânta, pentru că tata era cu oile în pășune și se vedea o dată pe săptămână când mergea de ducea schimburi, mâncare, pâinea făcută în cuptor și așa mai departe, și poate că de acolo până la urmă. Românul e comun cu cuvântul ăsta „dor” și cred că are trăirile altfel, nu zic că suntem buricul pământului, dar cred că suntem o genă și o nație specială.
De acolo a început treaba cu cântatul, primul cântec al meu a fost „prin pădurea bradului”, al regretatul Benone Sinulescu, cântată la acordeon la serbarea de clasa a V-a, de sfârșit de an.(...) După aia doinile, îmi spunea mama, Dumnezeu să o ierte, că ambii părinți au plecat în lumea cea fără de dor, că tot mă învăța să cânt, știi? Și cânta doine și zice: „Cântă și tu.", și aveam niște vecini care erau cu noi, duminica, știți, merg oamenii la biserică și unchiul Traian și unchiul Ion, care au mers pe front în Rusia, după aia până munții Tatra și de acolo a venit pe jos acasă. Ăștia se odihneau, știi cum sunt oamenii, vin de la biserică, mănâncă de amiază și se odihneau în antreul casei. A zis mama: „Du-te la unchiul tău Traian și bagă-te în casă și apucă-te să cânți.", am cântat o doină de-a lui Achim Nică „pe ulița cu fântâna”. Eu când m-am băgat acolo în casă, ăștia dormeau și am pus mâinile la spate și am început: „ Pe uliță cu fântâna!”, au sărit ăia din pat, zic: „Ce-i cu copilul ăsta bolânzit?".”, a declarat Aurel Tămaș, în cadrul podcast-ului menționat anterior.