Amintirile dureroase pot fi modificate si transformate in emotii pozitive! Uite cum este posibil!

Amintirile dureroase pot fi modificate si transformate in emotii pozitive! Uite cum este posibil!

Emotiile asociate amintirilor pot fi modificate, permitand "indulcirea" evenimentelor dureroase din trecut sau, in sens invers, "intunecarea" momentelor fericite, afirma autorii unui studiu realizat pe soareci in Japonia si Statele Unite, publicat in revista Nature.

 

Aceasta proprietate (de inversare) a memoriei este folosita in mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale si circuitele cerebrale care autorizeaza aceasta schimbare a registrului emotional raman in mare parte putin cunoscute", au subliniat autorii studiului, scrie MEDIAFAX.
Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizand astfel drumul spre noi posibilitati de tratare a unor patologii precum depresia si sindromul de stres posttraumatic. Studiul "valideaza astfel succesul psihoterapiei actuale", a explicat cercetatorul Susumu Tonegawa.
Noua analiza, fructul unei colaborari intre institutul japonez Riken si Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijina pe o noua tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumita "optogenetica", conceputa de cercetatori pentru a intelege mai bine ce se petrece atunci cand oamenii isi amintesc momente placute sau neplacute si daca poate fi modificata valoarea (negativa sau pozitiva) asociata unei amintiri.
Rezultatele demonstreaza ca interactiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joaca un rol central in procesul de memorare, si complexul amigdalian, construit ca o camera de stocare a reactiilor pozitive si negative, este mai flexibila decat credeau oamenii de stiinta pana acum.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de stiinta au injectat o proteina extrasa din alge sensibile la lumina in doua grupuri de soareci masculi. Ei au putut astfel sa urmareasca formarea unei "intrari" in memorie in timp real, pe care au reactivat-o dupa cum doreau, gratie impulsurilor luminoase.
Unele dintre animale au fost autorizate sa se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotatie pozitiva, in timp ce "camarazii" lor primeau un neplacut soc electric.
In al doilea grup, savantii i-au facut pe soareci sa retraiasca artificial aceste amintiri, supunandu-i simultan experientei opuse: soarecii cu stare de dispozitie agreabila primeau un soc electric, iar ceilalti primeau o surpriza placuta, intalnindu-se cu
femele.
Noua experienta a depasit ca intensitate emotia initiala. "Am facut un test in prima cusca din laborator si frica originala disparuse", a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicina pe anul 1987.
Totusi, acest fenomen nu a putut fi observat decat prin actiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul inconjurator, in conditiile in care nu a fost posibil sa se influenteze complexul amigdalian.

"Aceasta proprietate (de inversare) a memoriei este folosita in mod clinic pentru tratarea maladiilor mintale, dar mecanismele neuronale si circuitele cerebrale care autorizeaza aceasta schimbare a registrului emotional raman in mare parte putin cunoscute", au subliniat autorii studiului, scrie MEDIAFAX.

Studiul a avut ca obiectiv decriptarea acestor procedee subadiacente, deschizand astfel drumul spre noi posibilitati de tratare a unor patologii precum depresia si sindromul de stres posttraumatic. Studiul "valideaza astfel succesul psihoterapiei actuale", a explicat cercetatorul Susumu Tonegawa.

Noua analiza, fructul unei colaborari intre institutul japonez Riken si Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite, se sprijina pe o noua tehnologie de control a creierului prin intermediul luminii, denumita "optogenetica", conceputa de cercetatori pentru a intelege mai bine ce se petrece atunci cand oamenii isi amintesc momente placute sau neplacute si daca poate fi modificata valoarea (negativa sau pozitiva) asociata unei amintiri.

Rezultatele demonstreaza ca interactiunea dintre hipocamp, acea parte din creier care joaca un rol central in procesul de memorare, si complexul amigdalian, construit ca o camera de stocare a reactiilor pozitive si negative, este mai flexibila decat credeau oamenii de stiinta pana acum.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de stiinta au injectat o proteina extrasa din alge sensibile la lumina in doua grupuri de soareci masculi. Ei au putut astfel sa urmareasca formarea unei "intrari" in memorie in timp real, pe care au reactivat-o dupa cum doreau, gratie impulsurilor luminoase.

Unele dintre animale au fost autorizate sa se joace cu femele, pentru a crea o amintire cu conotatie pozitiva, in timp ce "camarazii" lor primeau un neplacut soc electric.

In al doilea grup, savantii i-au facut pe soareci sa retraiasca artificial aceste amintiri, supunandu-i simultan experientei opuse: soarecii cu stare de dispozitie agreabila primeau un soc electric, iar ceilalti primeau o surpriza placuta, intalnindu-se cu femele.

Noua experienta a depasit ca intensitate emotia initiala. "Am facut un test in prima cusca din laborator si frica originala disparuse", a explicat Susumu Tonegawa, recompensat cu premiul Nobel pentru medicina pe anul 1987.

Totusi, acest fenomen nu a putut fi observat decat prin actiuni asupra hipocampului, sensibil la contextul inconjurator, in conditiile in care nu a fost posibil sa se influenteze complexul amigdalian.

 

Citește și: Mario pus față în față cu fosta lui iubită: „Nu vreau să particip la așa ceva”. Află ce au cei doi de mărturisit, urmărind Casa Iubirii luni, 27 iulie, de la orele 10:00 și 16:30- kanald.ro

Citește și: Femeie lovită de trăsnet când făcea plajă: „Soțul ei...- stirilekanald.ro



Citește și:

Tapioca: ce este și cum poate fi utilizată în bucătărie

Daniel Balaciu, declarație cutremurătoare din închisoare pentru Dana Roba: “Dumnezeu te-a părăsit!”

Principesa Margareta a fost exemplu de rafinament și eleganță. Detaliile apariției impecabile din Spania

El este militarul în vârstă de 26 de ani găsit mort în pădurea Babadag. Fusese dat dispărut

România va participa la Eurovision Song Contest 2027. CE S-A ÎNTÂMPLAT în momentul în care s-a luat decizia și CUM S-A VOTAT revenirea în concurs: "Reprezintă un proiect strategic de..."

Cum arăta Simge Selçuk, actrița care joacă rolul Nebahat în serialul Totul pentru familia mea înainte de a recurge la operațiile estetice! Iată ce aspect fizic uluitor avea aceasta la 19 ani: „Tinerețe rebelă”

Eliminare plină de lacrimi în „Casa iubirii”: „Îmi pare rău că nu am reușit...”. Aflați cine va pleca acasă în ediția de duminică, 19 iulie, de la orele 16:00 și 19:00, doar la Kanal D

Probleme cu stomacul? Digestia dificilă...


Video
Clipul zilei pe kfetele.ro