Iuliana Tudor a vorbit despre perioada copilăriei și cum a simțit protecția familiei.
Iuliana Tudor este una dintre cele mai îndrăgite prezentatoare de emisiuni de folclor din țară , cu o carieră de succes și cu amintiri memorabile din perioada copilăriei.
Cum a fost perioada copilăriei pentru Iuliana Tudor
Iuliana Tudor și mama ei
[Sursa foto: Facebook]Citește și: Rețeta Iulianei Tudor pentru cea mai bună pască fără aluat. Vei rămâne surprins de gustul preparatului
Iuliana Tudor a povestit, în urmă cu un an, în podcastul realizat de Damian Drăghici, despre perioada copilăriei și rutina ei din fiecare dimineață, înainte să meargă la școală. Era nevoită să stea să aștepte pentru lapte și iaurt, iar la școală nu putea să vorbească despre anumite lucruri. Familia era întreținută de tatăl, deoarece mama era bolnavă și avea grijă de ea.Două borcane de iaurt, două sticle de lapte. Acesta era ritualul în fiecare dimineață înainte să merg la școală și nu înțelegeam asta. Mi se părea umilitor. Am mai avut un episod. Faptul că la școală nu puteai vorbi despre orice și asta s-a resimțit cumva. Erau foarte stricți din punctul acesta de vedere, vorbesc despre gimnaziu. În rest, nu pot spune că nu am simțit foarte tare. Eram un copil, iar părinții au avut grijă să ocrotească tot ce ar fi venit la acea vreme. Tatăl meu lucra într-o fabrică, economist, avea un salariu bun, dar din acela trebuia să ne întrețină pe toți. Mama nu a lucrat pentru că a avut o problemă de sănătate și s-a ocupat de mine. Aș vrea să fie mama pe picioare.”, a povestit Iuliana Tudor.
“Bunica mea a fost un copil care la 13 ani a rămas acasă cu o mamă bolnavă.” Cum s-a transmis boala din generație în generație în familia Iulianei Tudor
Iuliana Tudor
Citește și: Cât este stimulentul de inserție în 2026 și cine beneficiază de el - wowbiz.ro
În cadrul unui alt podcast, Iuliana Tudor a vorbit despre cum problemele au înconjurat-o de fiecare dată, astfel că toate femeile din familie au ajuns să stea țintuite la pat. „Informațiile pe care le-am adunat în legătură cu o familie care a valorizat, în primul rând, munca. Sunt oameni care s-au sacrificat în numele muncii. Copii care nu au primit foarte multă atenție. Părinții mamei mele considerau copiii „Hai, gata, mănânci? Bine. Nu? La revedere!” Nu stătea nimeni după tine. Nu exista să nu te duci să aduni porumbul cu mamaie. Dacă rămâneai acasă, trebuia să ai grijă de mâncarea pe care ea o pregătea de dimineață și să fie gata până se întorceau. Dacă ardeai mâncarea nu mai aveai ce să mănânci. Bunica mea a fost un copil care la 13 ani a rămas acasă cu o mamă bolnavă la pat. Avea varice într-un stadiu foarte avansat, nu se mai putea mișca, iar tatăl a fost luat pe front. Ce să faci la 13 ani cu o ogradă mare și foarte mult pământ de lucrat? Bunica mea, zi după zi, a învățat ce îi spunea mama din pat. Mama mea tot din pat îmi spunea mie ce să fac, mică fiind, și învățându-mă despre viață.”, a mai povestit Iuliana Tudor.
